La scoala

BANCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) SI ROLUL LOR IN SISTEMUL BANCAR

Fragmente din Referat Economie ” BANCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) SI ROLUL LOR IN SISTEMUL BANCAR”

BĂNCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) ŞI ROLUL LOR ÎN SISTEMUL BANCAR
Apariţia băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea comerţului cu cetăţile îndepărtate şi acumularea capitalului monetar în special pe această bază , expresie a dezvoltării producţiei manufacturiere şi a expansiunii generale a economiei . Legate de nevoile comerţului şi desfăşurând principalele operaţiuni prin intermediul efectelor comerciale , în mod firesc băncile au primit atributul de comerciale .
În epoca contemporană , locul şi rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relaţia economii investiţii , relaţie hotărâtoare în creşterea economică .
Conceptele moderne privind dezvoltarea ecomonică consideră ca un rezultat necesar al evoluţiei societăţii obţinerea de economii ale agenţilor economici sau persoanelor , reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă şi destinată utilizării viitoare . În cadrul aceloraşi concepte , investiţiile reprezentând achiziţia de instalaţii şi echipament , structuri , maşini şi inventar , destinate dezvoltării producţiei , reprezintă o altă realitate a economiei şi expansiunii ei ce afectează pe agenţii economici .
Agenţii economici îşi găsesc resursele necesare realizării investiţiilor pe două căi : fie prin utilizarea propriilor economii , fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin bănci , în procesul de reciclare şi valorificare a capitalurilor monetare în economie .
În acest fel se crează condiţiile unei ample redistribuiri a capitalurilor , tot mai mari odată cu evoluţia istorică , vehiculate de o largă reţea de intermediari care au fost exclusiv , la început , şi preponderent apoi , în structura sistemului bancar în formare , băncile comerciale sau de depozit .
Creaţia monetară , ca factor specific al funţionalităţii băncilor , a stat la rândul său la baza definirii locului şi rolului băncilor în economie .
Băncile s-au afirmat esenţial ca instituţii monetare , a căror caracteristică principală este posibilitatea de a pune în circulaţia creanţe asupra lor înseşi , care sporesc masa mijloacelor de plată , volumul circulaţiei monetare .
Caracteristica semnificativă a acestor intermediari este transformarea activelor monetare în monedă .
Forma principală a creaţiei monetare este emisiunea de bancnote . La început aceastã funcţie era deschisă tuturor băncilor pentru ca ulterior să fie una specifică băncii de emisiune .
Totuşi , băncile comerciale tipice îşi aduc aportul lor la creaţia monetară prin transformarea activelor nemonetare (conturi , obligaţii) fără putere liberatorie în instrumente de plată . Înscrierea în conturile de la bancă a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizează) constituie momentul creaţiei unei monede adiţionale specifice , moneda scripturală .
Continue Reading →

ECONOMIA FRANCEZA,STRUCTURA SI EVOLUTII SECTORIALE

Fragmente din Referat Economie ” ECONOMIA FRANCEZA,STRUCTURA SI EVOLUTII SECTORIALE”

1.1.Indicatori macroeconomici
Franta figureaza printre principalele economii, ocupând locul 3 pentru exportul de servicii si locul patru pentru exportul de bunuri; în ceea ce priveste investitiile straine directe (IDE), se situeaza pe locul patru ca tara de destinatie si pe locul trei ca tara de origine.
Ca si în alte tari industrializate, ponderea serviciilor în PIB este majoritara, respectiv de 71%, fata de 26% industria si 3% agricultura.
PIB este destinat în principal consumului privat, care a reprezentat 54%, în crestere cu 2,8 puncte procentuale fata de 2001, Consumul public a cresut cu 3,6% fata de 2001, ajungând la 23% din PIB (însotit însa de o crestere a deficitului bugetar, care a depasit bara de 3% stabilita prin Pactul de stabilitate pentru crestere economica pentru zona Euro), In schimb, s-a diminuat ponderea investitiilor la 20,0% fata de 20,2% în 2001.
Principalele sectoare de activitate în crestere sunt reprezentate de industria aerospatiala, chimie, sticlarie, farmaceutica si cosmetice, produse plastice, constructii feroviare si telecomunicatii; în schimb, se diminueaza importanta industriilor metalurgica si textila, si a industriei auto, de altfel cea mai importanta ramura ocupând o zecime din forta de munca si asigurând o optime din exporturi.
Continue Reading →

MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL

Fragmente din Referat Economie ” MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL ”
MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL
Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncţionalităţi care apar în munca de birou. Din această cauză a apărut necesitatea organizării ergonomice a muncii în birouri.
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor condiţii de tensiune psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională sau materială. De obicei individul îşi revine când situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot rămâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de stres*.
Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a funcţiilor sale. Ea reprezintă un fenomen fiziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente în activitatea umană.
În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată de o perioadă de odihnă sau de somn, organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor sale. Ea nu este o boală, dar poate avea consecinţe temporare asupra organismului precum slăbirea atenţiei faţă de munca îndeplinită şi faţă de mediu.
Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:
ˇ Oboseala musculară (dinamică şi statică) – determinată de efortul muscular şi de contractarea musculară fixă.
ˇ Oboseala neurosenzorială – cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi).
ˇ Oboseala psihică – determinată de factori de natură psihică.
Cauze ale sunt:
ˇ intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
ˇ factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
ˇ factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
ˇ monotonia sau rutina muncii;
ˇ boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
ˇ scăderea atenţiei;
ˇ încetinirea şi inhibarea percepţiei;
ˇ inhibarea capacităţii de gândire;
ˇ scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
În birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales persoanele care lucrează cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca în birouri şi secretariate este lipsită de stres sau cu stres redus, însă lucrurile nu stau deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină oboseală sau chiar epuizare.. Cauzele ar consta în lipsa de spaţiu şi de intimitate a locului de muncă, precum şi în dificultatea sarcinilor de serviciu.
Continue Reading →

Banca Centrală Europeană

Fragmente din Referat Economie ” Banca Centrală Europeană ”

LA BANQUE CENTRALE EUROPEENNE
( Banca Centrală Europeană)
Banca Centrală Europeană (BCU) reprezintă o instituţie singulară şi complexă.
a) Singulară deoarece nici o altă bancă centrală modernă nu a mai fost creată prin voinţa politică a 15 state dezvoltate în cadrul unui tratat;
b) Complexă datorită faptului că reprezintî vârful sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), care influenţează băncile centrale naţionale.
Banca Centrală Europeană
Banca Centrală Europeană trebuie analizată prin prisma a două caracteristici de bază: este o bancă centrală şi o instituţie supranaţională.
Este bancă centrală deoarece:
 administrează începând cu 1 ianuarie 1999 siatemul monetar in euro
 joacă un rol important în conducerea politicilor economice
 se poate implica în menţinerea stabilitîţii preţurilor şi a resurselor umane
Instutuţie supranaţională pentru că:
 organizează relaţiile monetare între mai multe ţări cum a făcut şi Sistemul Monetar European (SME) lansat în 1979 şi care a supravieţuit până la apariţia euro
 este banca centrală a 11 state din Uniunea Europeană
 este instanţă federală în UE
Aceasta deţine acelaşi titlu ca şi FED în Statele Unite ale Americii.

CAPITOTUL I

Etapele către moneda unică

BCE pune bazele unei cooperări economice şi monetare între statele membre şi reprezintă o etapă spre o integrare politică.

1. Începuturile cooperării monetare
a) Primele proiecte au apărut o dată cu Planul Barre depus în februarie 1969 la cererea Comisiei.
Acesta prevedea:
 interdependenţa între integrarea economică şi monetară
 convergenţa performanţelor economice a coordonării politicilor
bugetare şi monetare
Planul Werner din 1970 se axează pe concluziile Barre iar perspectiva sa generală era uniunea economică şi monetară.
Principalele conclizii:
 să fie păstrate, dar pe lânga acestea să fie creată o monedă unică. uniunea economică şi monetară are nevoie de o convergenţă a economiilor naţionale;
 mişcările de capital trebuiesc să fie totale şi fără restricţii;
 fixarea totală şi irevocabilă a parităţilor între monede;
 simbolurile monetare naţionale
Continue Reading →

Acreditivul in afacerile comerciale externe

Fragmente din Referat Economie ” Acreditivul in afacerile comerciale externe”

Acreditivul in afacerile comerciale externe
Vanzarea de marfuri si furnizarea de servicii cumparatorilor straini comporta riscuri suplimentare in raport cu comertul pe plan intern. Desi interesele partilor raman aceleasi, cumparatorul tine ca prestatiile sa fie oferite, iar vanzatorul ca plata sa fie efectuata. In tranzactiile internationale riscurile cresc. Aceste riscuri pot fi reduse prin utilizarea unor tehnici de decontare a tranzactiilor, reglementate si acceptate pe plan international.
Acreditivul documentar, este cea mai utilizata modalitate de plata in cadrul relatiilor comerciale internationale. Derularea operatiunilor cu acreditvul documentar este reglementata de catre Regulile si Uzuantele Uniforme (R.U.U.) privind creditul documentar, elaborate de Camera Internationala de Comert din Paris. Aceste reguli au fost publicate pentru prima data la Lisabona in 1951 si revizuite de mai multe ori.
Acreditivul permite punerea la dispozitie si apoi plata unei sume determinate, contra remiterii documentelor stipulate, atat timp cat sunt respectate conditiile prevazute in prealabil. Beneficiarul nu va putea incasa suma cuvenita decat contra remiterii unor documente, pe baza carora banca va decide daca plata poate fi efectuata sau poate fi acceptata o cambie. In operatiile cu acreditive, toate partile interesate trebuie sa ia in consideratie documentele si nu marfurile, serviciile si/sau alte prestatii la care se refera aceste documente. (R.U.U. art 4.) Deci se poate spune ca acreditivul documentar este o tranzactie independenta, separata de alte contracte, bazandu-se numai pe documentele si instructiunile prin care a fost initiat. Atat timp cat documentele prezentate de beneficiar sunt strict conforme conditiilor acestuia si banca insarcinata cu executarea acreditivului le-a onorat prin plata, negociere sau acceptare, banca ordonatoare este obligata sa le preia si sa ramburseze banca straina, care din ordinul ei a executat acreditivul.
Continue Reading →