Referate

Eficienta activitatii unei intreprinderi

Fragmente din Disertatie Economie ” Eficienta activitatii unei intreprinderi”

Profitul – expresie a eficientei unei intreprinderi
Profitul cunoaste mai multe acceptiuni dupa care este definit:

diferenta intre veniturile si costurile aferente
venit rezidual ce revine intreprinzatorului ca urmare a progreselor economice si tehnice
compensatie a riscurilor pe care intreprinzatorul le-ar putea avea in desfasurarea activitaii economice, materializate in pierderea capitalului
profitul net – un rest ce revine detinatorului pentru capitalul sa investit intr-o afacere
Functiile profitului

indicator sintetic de apreciere a eficientei folosirii capitalurilor si a desfasurarii activitatii
stimuleaza initiativa si acceptarea riscului de catre intreprinzatori
principala sursa de autofinantare si remunerare a capitalurilor
parghie de cointeresare a actionarilor si asociatilor , a proprietarilor individuali si salariatilor
Izvor de plata a costurilor capitalurilor imprumutate
Instrument de control a activitatii economice si financiare a firmei
Asigura formarea reurselor bugetului statului, din care se vor satisface numeroase nevoi sociale
Citeste tot referatul →

Asigurari

Fragmente din Lucrare de Disertatie ” Asigurari ”

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1 CONŢINUTUL, EVOLUŢIA ŞI IMPACTUL ASIGURĂRILOR ASUPRA VIEŢII ECONOMICE ŞI SOCIALE 3
1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE 3
1.2 EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR ÎN ROMANIA 6
1.3 ROLUL SOCIAL ŞI ECONOMIC AL ASIGURĂRILOR 14
CAPITOLUL 2 ACTIVITATEA ŞI ORGANIZAREA SOCIETĂŢII DE ASIGURARE UNITA SA 17
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SC UNITA SA 17
2.2. PREZENTAREA SUCURSALEI IAŞI A SC UNITA SA 21
CAPITOLUL 3 LICHIDAREA DAUNELOR LA ASIGURĂRILE AUTO CASCO 23
3.1 TEHNICA LICHIDĂRII DAUNELOR LA ASIGURĂRILE DE AUTO CASCO 23
3.1.1 Operaţiuni declanşate de producerea evenimentelor asigurate 24
3.1.2 Particularităţi ale lichidării daunelor la asigurările de transport practicate de sucursala Iaşi a SC Unita SA 32
3.2 ANALIZA PLĂŢILOR DIN DESPĂGUBIRI LA ASIGURĂRILE DE TRANSPORT 34
CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI PROPUNERI 38
BIBLIOGRAFIE 41
CONŢINUTUL, EVOLUŢIA ŞI IMPACTUL ASIGURĂRILOR ASUPRA VIEŢII ECONOMICE ŞI SOCIALE

1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE
În literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite în legătură cu conceptul de asigurare. Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii economico-sociale, un proces obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorat din acţiunea legilor economice obiective care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridice ameninţate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele şi se satisfac alte cerinţe economico-financiare probabile, imprevizibile .
Caracteristicile exclusive ale asigurării sunt scopul şi metoda. Scopul reprezintă compensarea pagubelor produse de calamităţi ale naturii şi accidente, precum şi prevenirea pagubelor. Metoda e constituită din acoperirea unor riscuri, crearea unei comunităţi de risc. Scopul şi metoda sunt materializate prin formarea şi utilizarea fondului de asigurare .
Alţi autori definesc conceptul de asigurare ca o operaţie prin care unei părţi, asiguratul, i se permite în schimbul unei prime sau cotizaţii o prestaţie furnizată de către o altă parte, asiguratorul, în cazul apariţiei unui eveniment.
Există formulări diferite ale conceptului de asigurare, fără a exista un consens şi aceasta datorită unor dificultăţi de ordin economic, social şi juridic, dintre care cele mai importante sunt:
 sfera vastă de acţiune a asigurărilor, precum şi practicile complexe folosite în asigurări;
 negarea de către jurişti a faptului că asigurarea este o categorie economică şi prezentarea acesteia ca un raport juridic, punand semnul de egalitate între asigurarea comercială şi o serie de practici şi condiţii care fac obiectul contractului de asigurare;

Trăsăturile caracteristice ale asigurărilor

Aceste trăsături se desprind din definirea conceptului de asigurare şi sunt:
 acoperirea unor riscuri prin crearea unei comunităţi de risc şi suportarea pagubelor după criteriul mutualităţii;
 evenimentul trebuie să fie întamplător şi realizarea lui să nu depindă de voinţa asiguratului, fie din cauză că acest lucru este imposibil, fie că interesul asiguratului sau legea îl împiedică să-l provoace;
 evenimentul să fie evaluabil, să se bazeze pe calcule statistico-matematice, atat în privinţa frecvenţei lui, cat şi a proporţiilor valorice ale fiecărui caz în parte;
 persoanele fizice sau juridice să fie egal ameninţate, adică necesitatea de desdăunare a grupului de persoane respectiv, trebuie să fie pricinuită de acelaşi fel de eveniment cauzator de pagube;
Aceste elemente statistice redau în ultimă instanţă esenţa conceptului de asigurare, fiind valabile pentru orice tip de societate.

Clasificarea asigurărilor

Clasificarea tradiţională, aşa cum aparea ea înainte de 1990 avea în vedere cinci criterii şi anume:
1. domeniul sau ramura de asigurare:
 asigurări de bunuri;
 asigurări de persoane;
 asigurări de răspundere civilă;
2. forma juridică de realizare a asigurărilor:
 asigurări obligatorii, prin efectul legii;
 asigurări facultative;
3. riscurile cuprinse în asigurare:
 asigurări împotriva incendiului, trăsnetului, mişcărilor seismice;
 asigurări contra grindinii, furtunii, uraganului, ploilor torenţiale, inundaţiilor, prăbuţirilor sau alunecărilor de teren;
 asigurări pentru boli sau accidente în cazul animalelor;
 asigurări contra avariilor şi altor riscuri specifice pentru mijloacele de transport şi mărfurile transportate în traficul intern şi internaţional;
 asigurări împotriva unor evenimente ce apar în viaţa oamenilor;
 asigurări contra prejudiciilor cauzate terţelor persoane;
4. după sfera de cuprindere în plan teritorial:
 asigurări interne;
 asigurări externe;
5. după raporturile stabilite între asigurat şi asigurator:
 asigurări directe;
 asigurări indirecte;
După 1990, în literatura autohtonă s-a introdus şi un al şaselea criteriu, datorită modificărilor din legislaţie. Prin Legea nr.47/1991 societăţile de asigurări din ţara noastră puteau oferi zece categorii de asigurări. Au fost menţionate şi alte criterii de clasificare:
1.în funcţie de locul unde se produc riscurile asigurate:
 asigurări terestre;
 asigurări maritime;
 asigurări aeriene;
2.după volumul obiectului asigurării:
 asigurări individuale;
 asigurări colective;
 asigurări complete;
Pe baza teoriei şi practicii internaţionale a asigurărilor este oportună şi introducerea altor criterii de clasificatie :
1.după modul de gestiune:
 asigurări de reparaţie: asigurări de bunuri şi răspundere de bunuri;
 asigurări cu capitalizare: asigurările de viaţă;
2.după obiectul lor şi după criterii tehnice:
 asigurări de daune: de bunuri şi răspundere civilă;
 asigurări de persoane: de viaţă şi asigurări de accidente şi boală;
3.după criteriul diferenţierilor în gestionarea contractelor, a fondului de asigurări şi a rezervelor specifice de asigurări:
 asigurări non-viaţă;
 asigurări de viaţă;

1.2 EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR ÎN ROMANIA
Istoria asigurărilor în Romania, a început să fie scrisă anterior anului 1871, prin manifestări ale protecţiei pe baze mutuale, ce au apărut în Transilvania încă din secolul al XIV-lea. În anul 1744 a apărut la Braşov, Casa de Incendiu, organizată prin fuzionarea mai multor asociaţii mutuale. În anul 1848 ia fiinţă Institutul General de Pensii, organizaţie ce îşi face apariţia tot la Braşov, ca asociaţie mutuală care asigură membrilor o pensie anuală.
După tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au apărut în Bucureşti, la Iaşi şi în porturile Dunării, reprezentanţe ale unor companii străine din Austria, Italia, Anglia şi Ungaria. Aceste reprezentanţe practicau asigurări de transport, de incendiu şi asigurări de viaţă.
Dacia a fost prima societate romanească de asigurare autorizată prin Înaltul Decret Domnesc nr. 699 din 13 martie 1871 . În momentul înfiinţării, societatea dispunea de un capital social de 3 milioane lei. Cu toate că, fondatorii şi membrii consiliului său de administraţie erau personalităţi marcante ale vieţii politice, sociale şi economice din perioada respectivă, societatea a întampinat numeroase dificultăţi.
În anul 1873 a fost creată a doua societate romanească de asigurări, Romania, cu un capital social de 2 milioane lei. Această societate avea şi ea ca membri fondatori şi ca membri în consiliile sale de administraţie, personalităţi marcante ale scenei politice, economice şi sociale din acea vreme. Această societate a avut parte de succes, iar rezultatele pe care le-a înregistrat au determinat societăţile străine să-şi retragă reprezentanţele din ţara noastră şi să cedeze portofoliul lor societăţii Romania.
CAPITOLUL 2
ACTIVITATEA ŞI ORGANIZAREA SOCIETĂŢII DE ASIGURARE UNITA SA

2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SC UNITA SA
Unita SA este prima societate de asigurare cu capital integral privat constituită în Romania după decembrie 1989, punand capăt unei jumătăţi de secol de monopol al statului în domeniul asigurărilor. Înfiinţată în data de 3 septembrie 1990 în municipiul Timişoara, Unita SA şi-a început activitatea în ianuarie 1991 cu asigurarea mixtă de viaţă cu acumularea de capital, înregistrand succesul scontat. Evenimentul a marcat lansarea pe piaţa romanească a primelor de asigurări de viaţă după standardele Europei Occidentale.
La începutul anului 1996 odată cu lansarea asigurării de incendiu şi a altor pagube la bunuri, Unita SA pune baza asigurărilor non-viaţă, domeniu care va fi dezvoltat sistematic, an după an, cu întreaga gamă de asigurări din acest vast domeniu. În anul 1997 Unita SA obţine autorizarea de a practica asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, RCA şi Asigurarea facultativă tip Carte Verde.
Societatea de asigurare Unita SA este membru fondator al Uniunii Societăţilor de Asigurare şi reasigurare din Romania, al Biroului Asigurărilor de Autovehicule din Romania, Biroul Roman de Carte Verde şi a Institutului Roman pentru Asigurări.
La începutul anului 2001 Wiener Stadtische Wechselseitige Versicherungsanstalt Vermogensverwaltung a devenit acţionar majoritar al societăţii de asigurare Unita SA preluand 51% din acţiuni.
În momentul preluării pachetului majoritar, capitalul social a fost de 67,1 miliarde lei, acestea crescand la 136,939 miliarde lei, majorarea făcandu-se prin aport în numerar în valoare de 6 milioane DEM din partea societăţii Wiener Stadtische. La începutul anului 2002 Grupul Wiener Stadtische devine acţionar unic al societăţii Unita SA. Actualul capital social este de 168,289 miliarde lei. În octombrie 2002 Unita Grup Wiener Stadtische preia pachetul majoritar al Societăţii de Asigurare Agras.
Grupul austriac de asigurări Wiener Stadtische care controleaza Unita va dezvolta şi pe piaţa romanească parteneriatul cu Raiffeisen Bank, care are tot capital austriac. “Acum, ca acţionari ai companiei Agras, vom putea să eleborăm multe produse împreună, în sistem bancassurance. De altfel, am început deja din această vară să vindem poliţe de asigurări de viaţă emise de Unita prin sucursalele Raiffeisen.”
Societatea de asigurare Wiener Stadtische a fost înfiinţată în 1824 la Viena şi este astăzi una din cele mai mari şi mai puternice societăţi de asigurare din Austria, în acelaşi timp fiind cotată drept una din cele mai solide societăţi de asigurare din Europa. Tradiţia, experienţa şi bunul renume alcătuiesc cartea sa de vizită, recomandand-o ca un partener serios al oricărei companii din lume. Intrarea sa pe piaţa asigurărilor din Romania se înscrie într-o politică a investiţiilor bine determinate şi care are ca obiectiv caştigarea unor importante cote de piaţă în ţările din Europa Centrală şi Sud-Est, avand certitudinea că acest sector de activitate se va dezvolta în continuare.
Compania austriaca de asigurari are în prezent 40% din titlurile Kardan Financial Services, grup care controleaza TBIH Financial Services. La momentul tranzactiei, valoarea TBIH se ridica la 270 milioane de euro. Potrivit acordului de preluare, TBIH se va axa în viitor exclusiv asupra sectorului de asigurari si fonduri de pensii, având în vedere investitiile din Europa Centrala si de Est.
” Prin majorarea participatiei la TBIH si prin concentrarea asupra activitatilor noastre de baza, vom putea sa dezvoltam activitatile din Europa Centrala si de Est”, a declarat în comunicat Günter Geyer, director general al Wiener Staedtische, însarcinat cu operatiunile de restructurare din cadrul companiei.
La finele anului 2005, societatea de asigurare Unita SA ocupă locul opt cu un total de prime brute subscrise în valoare de 65.90 milioane EUR. Aceeasi pozitie a ocupat-o si la sfarsitul anului 2006, dar cu un total de prime subscrise in valoare de 73.55 milioane EUR.
Tipuri de asigurări practicate:
 ASIGURARI DE PERSOANE, ALTELE DECAT CELE DE VIATA
o Asigurarea de accidente;
o Asigurarea de accidente pentru calatori in transportul urban/interurban
o Asigurarea de accidente pentru conducatorii auto si persoanele aflate în interiorul autovehiculelor;
o Asigurarea medicala pentru calatorii în strainatate
o Asigurarea de asistenta medicala de urgenta pentru cetatenii straini pe teritoriul României
 ASIGURARI GENERALE (NON-VIATA)
o Asigurarea de avarii si furt a autovehiculelor – CASCO;
o Asigurarea bunurilor pentru daune produse în timpul transportului maritim si terestru – CARGO;
o Asigurarea Completa a Locuintei;
o Asigurarea cladirilor si a constructiilor;
o Asigurarea bunurilor mobile;
o Asigurarea bunurilor casabile;
o Asigurarea de avarii accidentale la masini, utilaje si instalatii;
o Asigurarea lucrarilor de constructii montaj si a raspunderii constructorului;
o Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto – RCA;
o Asigurarea de raspundere civila auto cu valabilitate în afara teritoriului României – CARTE VERDE;
o Asigurarea de raspundere a transportatorului auto în calitate de caraus pentru marfurile transportate – CMR;
o Asigurarea de raspundere civila profesionala;
o Asigurarea de raspundere civila generala;
o Asigurarea facultativa de tip “BUCHET” pentru transportatorii in regim international;
o Asigurarea privind rambursarea cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de catre turist, în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism;
o Asigurarea creditului în cazul cedarii în leasing a autovehiculelor.
Societatea de asigurare Unita SA este alcatuită din 44 sucursale, grupate în funcţie de zonă şi grad.

Download Lucrare de Disertatie Economie | Asigurari

Sistem Informatic de Management al Lucrarilor

Fragmente din Lucrarea de Dizertatie ” Sistem Informatic de Management al Lucrarilor ”

CUPRINS

INTRODUCERE – MOTIVATIA SI DESCRIEREA LUCRARII 2
1.TEHNOLOGII FOLOSITE 5
1.1. SCURT ISTORIC 5
1.2. INSTALAREA SI CONFIGURAREA PLATFORMEI DE LUCRU 7
2. BAZA DE DATE 9
2.1. DIAGRAMA RELAŢIONALĂ A BAZEI DE DATE 9
2.2. DESCRIERE ENTITĂŢI, ATRIBUTE, RELAŢII 9
2.2.1. OPERATORI 9
2.2.2. SERVICII 10
2.2.3. PETENTI 11
2.2.4. LUCRARI 11
2.2.5. FLUX 12
2.2.6. TIPDOSAR 14
2.2.7. RELATIA „APARTINE” 14
2.2.8. RELATIA „ESTE” 15
2.2.9. RELATIA „DEPUNE” 15
2.2.10. RELATIA „INCLUSA” 15
3. DESCRIEREA ŞI FOLOSIREA APLICAŢIEI 16
3.1. PAGINA DE LOGIN 17
3.2. UTILIZATORII DE LA REGISTRATURA 19
3.3. UTILIZATORII DIN FLUX 22
3.4. PAGINA DE ADMINISTRARE 31
4. CONCLUZII 32
5. BIBLIOGRAFIE 33

INTRODUCERE – MOTIVATIA SI DESCRIEREA LUCRARII

Intr-o era a informatiei, abilitatea de a reactiona rapid si eficient la diferitele necesitati este cel mai important factor in orice domeniu de activitate al societatii. In acest caz, volumul si complexitatea informatiilor care se vehiculeaza pot fi covarsitoare, iar eficienta folosirii informatiilor depinde in cea mai mare masura de capacitatea de organizare a unui volum mare de date intr-un timp cat mai scurt.
Am elaborat aceasta lucrare din nevoia de a facilita fluxul lucrarilor in interiorul unei institutii, in speta Oficiul de Cadastru Bucuresti, si pentru o mai buna monitorizare a modului de solutionare si finalitatea acestora.
Oficiul de Cadastru Bucuresti se ocupa cu avizarea din punct de vedere tehnic a documentatiilor cadastrale. Pentru a putea tine o evidenta clara a tuturor lucrarilor intrate in institutie s-a implemetat un sistem informatic cu ajutorul caruia sa se poata controla fluxul datelor. Acest sistem informatic va cuprinde doua fluxuri de date:
1. unul care va fi format din partea tehnica a documentatiilor intrate in institutie;
2. si celalalt care va cuprinde toate cererile provenite din exterior si cele interne.
Obiectul acestei lucrari va fi realizarea celui de al doilea flux mai sus amintit.
Pentru un control cat mai exact al lucrarilor intrate in institutie, sistemul informatic va fi accesat de trei tipuri de operatori si anume operatori de nivelul 0 (manager), 1 ( sef serviciu), 2 (operator –personalul din subordinea fiecarui serviciu).
Operatorii de nivel 0 sunt acei operatori care hotarasc catre ce departamente vor fi repartizate diferitele tipuri de lucrari in functie de obiectul acestora. Odata cu repartizarea, managerul stabileste termenul de solutionare al fiecarei lucrari in parte in functie de specificul acesteia.
Fiecare operator de nivel 0 va putea in permanenta urmari stadiul de rezolvare in care se afla lucrarile prin intermediul unor cautari avansate dupa nr. inregistrare, data, petent, proprietar, adresa, tip lucrare.
Aceste lucrari vor fi repartizate serviciilor din cadrul institutiei pentru a fi rezolvate. In cazul in care solutionarea unei lucrari este de competenta unui singur serviciu, acesta o va rezolva ,, definitiv”, urmand ca lucrarea sa intre pe fluxul de avizare al managerului, ulterior aceasta putand fi ridicata de la registratura de persoana interesata in mod direct de solutionare sau ii va fi expediata prin posta.
Daca rezolvarea unei lucrari implica colaborarea mai multor servicii, atunci dupa o rezolvare partiala in primul serviciu, aceasta va fi repartizata de catre seful primului serviciu catre serviciul caruia I se solicita colaborarea si acesta adauga rezolvarea sa la rezolvarea serviciului anterior si o da mai departe.
Operatorul de nivel 1, va fi reprezentat de seful de serviciu care va putea efectua urmatoarele operatiuni printre care : repartizarea lucrarilor personalului din subordine, valideaza solutionarea lucrarilor definitiv sau temporar.
In cazul in care o lucrare este solutionata temporar, aceasta este distibuita serviciului caruia I se solicita colaborarea.
Operatorul de nivel 2 este reprezentat de personalul din subordinea fiecarui serviciu si a carui sarcina o reprezinta solutionarea lucrarilor intrate pe propriul flux.
Prin solutionarea unei lucrari se intelege adaugarea la flux a unei note de rezolvare si a fisierului prin care s-a facut raspunsul la lucrarea respectiv, plus valoarea chitantei ce va trebui platita de catre petent in cazul in care rezolvarea lucrarii implica plata unei sume de bani catre institutie.

Capitolul 1 cuprinde doua sectiuni distincte in care sunt tratate tehnologiile folosite in elaborarea acestui proiect.
Sectiunea unu se refera la istoricul tehnologiilor folosite in domeniul IT pentru elaborarea sistemelor informatice bazate pe baze de date si interfete web.
Sectiunea a doua trateaza instalarea si configurarea tehnologiilor folosite precum : serverul de web, serverul de baze de date si conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca sa se poata accesa baza de date Oracle dintr-o interfata de web.
Capitolul următor descrie structura bazei de date astfel cum a fost gandita pentru aceasta aplicatie. Se va descrie diagrama entitate – relatie, fiecare entitate in parte, precum si relatiile si cardinalitatiile acestora. De asemenea va fi prezentat si codul SQL care va genera tabelele pentru baza de date Oracle.
Capitolul 3 cuprinde o prezentare detaliata a proiectarii si functionalitatilor acestei aplicatii. Capitolul se structureaza pe mai multe sectiuni care analizeaza modul de operare al diferitilor operatori care acceseaza aplicatia. De asemenea este prezentat si modul in care se realizeaza securizarea accesului la datele continute de aplicatie.

4. CONCLUZII

Mediul ASP.NET oferă dezvoltatorilor de aplicaţii web un set complet de controale pentru afişarea informaţiei. Complexitatea acestora derivă atât din numărul impresionant de atribute pe care le posedă cât şi din modul în care sunt integrate în platforma .NET. Din punct de vedere al dificultăţii în utilizare situaţia am putea spune că este relativă, în sensul că variază de la un nivel care nu implică un volum mare de cod(acesta fiind generat automat de IDE) până la configurarea totală a acestora de către programator, în cazul aplicaţiilor complexe.
Aspectul cel mai important al mediului ASP.NET îl reprezintă integrarea conceptelor şi tehnicilor folosite într-un model de programare. Astfel realizarea unei aplicaţii web, bazată pe formulare web implică folosirea aceloraşi concepte valabile şi în cazul programelor windows standard; în cazul de faţă putem spune că diferenţele între modul de folosire a controalelor de afişare a datelor folosite în exemplele web de mai sus nu diferă de modul în care acestea ar fi fost folosite în cazul în care dezvoltam o aplicaţie standard.

Download Lucrare de Dizertatie Informatica | Sistem Informatic de Management al Lucrarilor

Lucrari de dizertatie plavix