Referate

Referate | Lucrari de licenta | Lucrari de dizertatie


Australia

Australia

Fragmente din Referat Economie ” Australia ”

Australia

- Suprafata : 7.682.300 km patrati
- Populatia : 17.746.600 locuitori
- Capitala : Cambera
- Cel mai mare oras : Sydney
-Limba oficiala : Engleza
- Moneda : dolarul australian

Caracteristici geografice

Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent . Este , de asemenea , cea mai joasa si mai plata intindere de uscat si continentul cel mai secetos . Contine mai mult desert decat orice alt continent .:doua treimi :intinderea sunt de aride sau semiaride.Are o linie de coasta de linire de coasta foarte scurta pentru o suprafata atat de mare:in afara Golfului Carpentaria si a marelui Golf Australian , sunt foarte putine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coasta .
Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief : nu exista rauri mari , iar muntii sunt josi . Cel mai inalt varf australian , Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m , mai putin de jumatate din inaltimea Mont Blanc-ului.
Continentul poate fi impartit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de Vest , Platoul Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu statul Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani . Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500 km , care formeaza Muntii Marii cumpene de Ape . Varfurile cele mai inalte au o inaltime de numai 1.500 m . Muntii New England si Muntii Albastrii din sud au inaltimi intre 900-1.500 m.
Citeste tot referatul →

Hormonii

Hormonii
Hormonii nostri cei de toate zilele…
Testosteronul – ne da forta vitala

Este produs atat in organismul barbatilor, cat si in cel al femeilor. La ambele sexe, o data cu trecerea anilor, nivelul acestui hormon scade, fapt ce cauzeza oboseala si lipsa de energie. O dieta corespunzatoare poate stimula secretia testosteronului. Cele mai indicate sunt produsele care contin albumina – branzeturile si pestele. Nu trebuie sa lipseasca zincul (germeni de grau, ciuperci, alune de pamant). Este bine sa faci sporturi care necesita o doza de efort (alergare, mersul cu bicicleta).

Tiroxina- regleaza metabolismul

Este secretata de glanda tiroida si regleaza, printre altele, metabolismul. Daca se produce prea putina tiroxina, pielea este uscata, unghiile si parul sunt lipsite de stralucire sau fragile, creste greutatea corporala chiar cu o dieta stricta. Persoanele cu astfel de probleme au nevoie de ingrijire medicala. Daca nivelul hormonului e normal, dar se apropie de limita lui inferioara este utila o dieta care sa favorizeze secretia tiroxinei. Alimentatia trebuia sa fie bogata in iod (sare iodata, peste marin) sau in tiroxina (branzeturi, produse lactate si soia). Indispensabil in secretia tiroxinei este si seleniul (se gaseste in salata).
Citeste tot referatul →

SISTEMUL IMUNITAR

SISTEMUL IMUNITAR

Fragmente din Referat Medicina ” SISTEMUL IMUNITAR”

SISTEMUL IMUNITAR
ANTICORPII
Limfocitele B vaneaza germenii precum bacteriile sau virusurile libere care plutesc in afara celulelor, in sange sau in alte fluide corporale. Alertate de prezenta invadatorilor, limfocitele si celulele plasmatice vin pe campul de lupta si instaleaza aici o adevarata uzina moleculara din care vor iesi milioane de anticorpi identici, intr-un ritm extreme de rapid – 2000 de astfel de molecule pe secunda!
Cele mai eficiente raspunsuri ale sistemului imunitar au loc atunci cand sunt implicate si celulele ucigase si anticorpii. Sa luam cazul unei contaminari cu virusul gripei. Cand o persoana “i-a gripa”, celulele ucigase intervin pentru a distruge celulele infectate cu virusul gripei, dar anticorpii sunt esentiali pentru a impiedica raspandirea virusului prin fluxul de sange care circula prin tot corpul. Anticorpii actioneaza ca un fel de cercetasi care patruleaza in tot corpul in cautarea intrusilor si ii imobilizeaza, ramanand cu ei pana sosesc celulele ucigase, artileria grea a sistemului imunitar, a-i nimici. Celulele B, inafara de fabricarea anticorpilor, mai au si functia de a alerta complementul, acest de sisteme proteine letale prezente in fluxul de samge in orice moment, in asteptarea oridunului de inrolare. Luate fiecare in parte, aceste proteine sunt lipsite de orice putere, insa impreuna declanseaza o reactie chimica in lant, devenind o arma redutabila de distrugere a microbilor.

UN SISTEM DIVERS SI UIMITOR DE SPECIFIC
Cele 10 mii de miliarde de celule B din corpul uman sunt capabile sa produca mai mult de 100 de milioane de anticorpi diferiti, permitandu-i organismului sa se apere impotriva unei armate intregi de microbieni. O celula B poate produce un tip de anticorpi care lupta impotriva unei bacterii ce provoaca pneumonie, in timp ce altele produc anticorpi impotriva gripeisau a malariei. Dar cum poate un system atat de vast si de divers sa fie atat de specific, in acelasi timp? Oamenii de stiinta au cautat decenii intregi raspunsul la acesta intrebare.
Mai mult timp s-a crezut ca un antigen care patrunde in organism actioneaza ca un model – astfel incat, atunci cand molecula de anticorp se confrunta cu antigenul, va lua forma complementara a antigenului, mualndu-se in jurul lui. Dar cercetarea a aratat ca organismul indeplineste o incredibila performanta pentru a genera varietate. Susumu Tonegawa, care a castigat in 1987 Premiul Nobel pentru descoperirea s-a si care in prezent lucreaza la MIT(Massachutssets Institute of Technology), a aratat ca genele care codeaaza anticorpii sunt mostenite ca fragmente de gene ce se reunesc pentru a forma o gena completa numai in celule B individuale, pe masura ce acestea se dezvolta. Se pare ca, pe msura ce o celula B se maturizeaza in maduva spinarii, acolo unde ia nastere aceasta alege fragmente ale genelor care codeaza anticorpii, apoi le reuneste pentru a forma un anticorp unic si functional. Rezultatul este ca organismul are la dispozitie o populatie uriasa de celule B, fiecare dintre ele capabila sa produca anticorpi specifici impotriva unui tip de antigen.
Din nefericire, aceasta lupta a sistemului imunitarimpotriva invadatorilor se traduce, cand infectia este puternica, intr-o serie de simptome suparatoare. Aproape fiecare maladie are acelasi fel de simptome: febra, dureri de cap, dureri in articlatii, oboseala, lipsa poftei de mancare, apatie sexuala.
Citeste tot referatul →

Importanta analizei produselor de consum

Importanta analizei produselor de consum
in designul industrial
remeron

In procesul de design a unui produs, analiza si identificarea cerintelor, cautarea solutiilor, analiza si decizia alegerii solutiilor optime sunt foarte importante, mai ales in fazele primare, cind produsul are nevoie de clarificarea cerintelor, intelegerea conceptului si definitivarea aspectului fizic general. Intregul curs al dezvoltarii produsului si principalele sale caracteristici sint determinate de aceste cerinte. Munca de proiectare si dezvoltare, cit si costurile aferente schimbarilor de design cresc pe masura ce proiectul avanseaza catre final, dar sint mult mai mici in faza de conceptie cind sunt luate deciziile pentru solutiile optime. Pentru a alege cele mai bune solutii din mai multe variante propuse, echipa de proiect are nevoie de acces la informatii cit mai relevante privind produsul in ansamblu.

Analiza produselor de consum este o disciplina deosebit de importanta in munca unui designer industrial. Lucru valabil atat la realizarea unui produs nou cat si pentru imbunatatirea unui produs existent, deoarece designerul creeza intr-un cadru social care imprima anumite cerinte si valori cat si in cadrul economiei de piata in care rolul principal il ocupa cerererea consumatorilor. Astfel produsul conceput de designer este rezultatul unei analize exacte a segmentului de piata pe care il vizeaza produsul, a cerintelor acesteia. Produsul primeste anumite functii care intrunesc caracteristicile pe care produsul realizat de designer trebuie sa le intruneasca. Designerul trebuie sa fie obiectiv in munca si sa isi dea tot concursul pentru o realizare optima in sensul economiei de piata a prodului dezvoltat.

Produsul realizat de catre designer ajunge la consumator prin intermediul schimbului, respectiv al vanzarii cumpararii, in acest fel ele devine marfa, care este definita de valoarea de intrebuintare si utilitate. Nimeni nu isi permite sa creeze produse care sa nu fie cerute sau acceptate pe piata sau care sa nu corespunda normelor cerute de consumatori, astfel produsele trebuiesc proiectate de catre designer in spiritul valorii si utilitatii.

Produselel de consum trebuie sa indeplineasca cel putin 3 conditii pentru ca ele sa fie utile

Sa existe o anumita relatie între calitatile lui si una din trebuintele omului. Este adevarat ca unele dorinte pentru unele lucruri sunt impuse si de unele obiceiuri locale, sau de moda. Dar ele nu se transfera în trebuinte vitale, ci în ceea ce am putea numi dezirabilitate .

Nu-i de ajuns sa existe aceasta relatie între calitatile unui lucru si una din trebuintele noastre, ci trebuie ca ele sa fie si cunoscute de consumatori. Acest lucru îl poate face productia prin mijloacele care îi stau la dispozitie, inclusiv reclama.

În sfârsit, nu este de ajuns sa cunoastem proprietatile, calitatile unui lucru, ci trebuie sa si putem sa le întrebuintam.

Relatia intre calitatile prodului si necesitatile pietei de desfacere determina concret in urma analaziei pietei de desfacere a cererii la momentul dezvoltarii prosusului si a ofertei deja existente. Aceasta analiza preliminara poate fi inclusa de asemeni in analiza produselor de consum, de data aceasta in analiza produselor existente pentru determinarea productiei viitoare. Designerul trebuie desigur sa cunoasca produsele existente pe piata si masura in care acestea satisfac relatia dintre calitatile produslui si cerintele de piata pentru a putea cereea sau imbuntataii urmatorele produse.

Pentru realizarea reclamei si infromarii segmentului de piata vizat asupra aparitiei unui nou produs se realizeaza o analiza a pietei si a factorilor care au priza la piata respectiva. Analiza are ca scop si modul in care se va efectua reclama si mijloacele.
Si acest gen de analiza face parte din analiza produselor de consum deoarece un produs este realizat in scopul vanzarii care face parte din conditiile de concepere si proiectare.

Pentru ca un produs sa poata fi intrebuintat acesta trebuie sa aiba anumite functii utile. Acestea se contureaza o data cu stabilirea caietului de sarcini, in urma efectuarii analizei produselor de consum in raport cu ceea ce viitorul produs trebuie sa efectueze, caracteristici de functionare.

Analiza produselor de consum si a valorii de întrebuintare nu poate fi desprinsa de calitatea acestora. Valoarea de întrebuintare si calitatea sunt strâns legate între ele, întrucât ambele se refera la proprietatile si însusirile produselor. Nu exista calitate în afara produsului, nu exista calitate “în sine” adica independenta de obiecte, dupa cum nu exista nici obiecte fara o determinare calitativa. Astfel una dintre laturile importante ale valorii de întrebuintare o constituie tocmai calitatea.

Calitatea prouselor de consum este unul din telurile pe care trebuie sa le aiba un designer atunci cand creeaza un nou produs, normele care definesc aceasta calitate rezultand din analiza produselor de consum existente similare cu noul produs, norme care trebuiesc sa fie respectate si la noul produs si norme noi de calitate care sa faca noul produs superior celor existente.

Calitatea reflecta totalitatea proprietatilor unei valori de întrebuintare, punând în evidenta marimea utilitati sau gradul în care fiecare produs sau serviciu în parte satisface o trebuinta de consum pentru care a fost creat sau prestat.

Asadar, calitatea nu deosebeste o speta de valoare de întrebuintare de alta, ci un produs de altul în cadrul aceluiasi gen de valoare de întrebuintare.In urma analizei procuselor de consum calitatea are un continut complex, al carui suport îl reprezinta o gama larga de caracteristici ale produselor, destul de diferite ca importanta, cât si din punct de vedere al posibilitatilor de apreciere cantitativa.

In raport de natura si efectul pe care îl au asupra procesului de utilizare, caracteristicile calitative ale produselor de consum pot fi grupate în urmatoarele grupe:

tehnice, economice, estetica si de fiabilitate si mentenabilitate.

Caracteristicile tehnice se refera la însusirile intrinsece structurii materiale a produsului determinate de conceptia constructiva, executia tehnologica si parametrii functionali. În general, aceste caracteristici tehnice pot fi masurabile cu o precizie destul de mare.

Caracteristicile economice se exprima prin: costul de productie, pretul, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime, nivelul consumurilor etc.

Caracteristicile estetice se refera la aspect placut, eleganta formei (design), culoare, gust, grad de confort etc. Pentru a le integra eficient în gradul de utilitate al produselor, producatorii trebuie sa aiba în vedere faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate în timp si spatiu, iar aprecierea multora dintre ele se afla sub influenta unor factori subiectivi determinati de consumator si de evolutia societatii.

Caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate s-au impus ca urmare a cresterii ponderii mijloacelor de munca în totalul productiei si a bunurilor de consum de folosinta îndelungata cu o complexitate tehnica din ce în ce mai ridicata.

Toate aceste caracteristici calitative ale produselor de consum, caracteristicile tehnice, economice, estetice si de fiabilitate sunt trasaturi generale dar obligatorii pe care designerul le are in vedere la creearea unui nou produs sau imbunatatirea unuia existent. Un produs care nu satisface una dintre aceste caracteristici nu este un produs care poate fi lansat pe piata, deci nu poate avea finalitate.

Atât fiabilitatea cât si mentenabilitatea genereaza probleme cu profunde implicatii economice fie la producatori, fie la consumatori. Astfel, datorita unei executii necorespunzatoare unele produse ajung sa creeze probleme de mentenanta care uneori depasesc pretul lor de cumparare. Sau, datorita unei fiabilitati slabe, unele produse cum ar fi mijloacele de transport pot avea grave consecinte sociale.

Produsul cel mai bun este apreciat de catre consumatori ca fiind acela care întruneste performante superioare atât din punct de vedere tehnic cât si economic. Evident, la acestea se adauga toate celelalte caracteristici dupa care este apreciata calitatea marfii. Pentru a determina parametri acestor perfomante designerul are nevoie de analiza produselor de cosum.

Continutul conceptului de calitate a produselor evolueaza o data cu dezvoltarea stiintei si tehnicii. Din acest punct de vedere, calitatea este un concept care are un pronuntat caracter dinamic. În aceste conditii, un produs care astazi este considerat de calitate buna, mâine poate sa nu mai corespunda exigentelor consumatorilor.

Caracterul dinamic al calitatii produselor presupune faptul ca procesul de productie trebuie sa tina pasul dezvoltarea tehnicii.

Indiferent de modul cum o masuram, calitatea produselor constituie una dintre cele mai importante forme de manifestare ale eficientei economice. Acest lucru poate fi ilustrat prin multiple aspecte concrete.

În general, îmbunatatirea calitatii implica o anumita crestere a costurilor la producator. Vorbim, în acest sens, de costurile calitatii pe care, de regula, le suporta producatorul. Daca aceste cheltuieli suplimentare necesitate de cresterea calitatii produselor sunt bine calculate, ele vor putea fi din plin compensate prin rentabilitate (printr-o crestere a acesteia).

Optimizarea acestui raport între cresterea calitatii pe de o parte, si cheltuielile suplimentare necesare atingerii acestui obiectiv, pe de alta parte, se poate realiza prin folosirea metodei analizei valorii a carei esenta consta în faptul ca cheltuielile de fabricatie se raporteaza la functiile produselor si nu la componentele fizice ale acestora. În felul acesta, cu ajutorul metodei analizei valorii se poate maximiza raportul dintre marimea efectului util al produsului si costurile pe care acesta le implica

Valoarea unui produs este data de gradul in care realizeaza functiile cerute de piata si de natura acestuia.

Rolul designerului nu este doar la crearea “haotica” de idei noi ci aceasta creatie trebuie “canalizata” pentru a satisface anumite necesitati. Aceste necesitati sunt stabilite in urma unor analize a produselor de consum, analize care pot reflecta si masura in care pe piata de desfacere exista cereri nesatisfacute sau satisfacute doar partial. Astfel activitatea designerului si analiza produselor de consum functioneaza una in raport cu cealalta si ar fi gresita separarea categorica a acestora.

La creearea unui nou produs este necesara punerea la punct a unor metode adecvate, care sa faciliteze stabilirea si utilizarea unor criterii de analiza privind valoarea de folosinta a unei anumite clase de produse, conturata pentru o anumita destinatie de folosinta a acestora. Scopul unui astfel de studiu este de a defini locul pe care il ocupa pe piata produsele vizate si daca acest loc poate fi declasat de noul produs creat, care utilizeaza solutii tehnice noi si/sau diferite pentru acelasi domeniu general de utilizare.

Rolul designerului este foarte complex in realizarea unui nou produs deoarece acesta nu vizeaza doar produsul in sine ci trebuie sa conceapa toate etapele de la realizarea produsului in forma lui functionala, la lansare pe piata, reclama, durata de viata, perioadele de profit de pe urma produsului respectiv.De asemenea designerul nu trebuie sa exacerbeze valoarea de folosinta sau valoarea estetica a produselor, acestea trebuind sa coexiste in deplin echilibru in asa fel incat prosul sa satisfaca optim cerintele pietei.

Designerul trebuie sa tina cont de aspectele functionale tehnicie ale produslui si de aspectele estetice si toate acestea incercand sa satisfaca pricipiul produselor realizate la o calitate maxima si un pret minim.

De aceea se pune tot mai acut problema orientarii procesului de conceptie spre respectarea factorilor de folosinta si de mediu, respectiv spre mesajul venit dinspre utilizator. Toate aceste relatii complexe intre produse, utilizatori si mediu trebuie considerate ca fiind foarte serioase, in procesul conceptie si designului industrial. Aceste relatii constituie vectori de orintare in designul produselor noi, pentru a face fata in mod competitiv concurentei.

Deosebit de important pentru designul industrial este conceptia privind folosinta produsului legata de evolutia in sensul unei mai mari procupari privind constituirea unei baze de cunostiinte in domeniul valorii de folosinta, ca o cerinta indispensabila, a celui care concepe si proiecteaza produse.

In concluzie se contureaza clar ideea ca designerul industrial este un profesionist foarte complex, care in conceptia noilor produse trebuie sa tina seama de foarte multe aspecte, nu neaparat tehnice, ci chiar aspecte legate de analiza produselor de consum. desyrel