Referate

ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL: SARCINĂ ECTOPICĂ

Fragmente din Lucrare de Diploma Medicina ” ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL: SARCINĂ ECTOPICĂ ”

I. ORGANELE GENITALE FEMININE

Organele genitale ale femeii îndeplinesc funcţiunea de reproducere şi sunt următoarele:
Ovarele sunt cele două glande sexuale care produc celulele sexuale feminine – ovulele. Acestea sunt conduse în tubele uterine, unde se produce fertilizarea. Tubele sunt două conducte prin care oul fertilizat este condus în uter, organul principal al gestaţiei. În uter se dezvoltă oul fecundat până la naştere. După uter umează vagina, organul prin care fătul este expulzat la naştere, dar care totodată este şi organul copulaţiei. La intrarea vaginei se găsesc o serie de formţiuni, care împreună formează vulva.
Tubele uterine, uterul şi vagina constituie căile genitale. Acestea împreună cu ovarele alcătuiesc organele genitale interne. Formaţiunile vulvei se mai numesc şi organe genitale externe.
Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii şi determină caracterele sexuale primare. În ovare se produc ovulele. În afară de acest rol, ovarele mai îndeplinesc un important rol de glande endocrine, prin secreţia hormonilor sexuali. Ovarele împreună cu tubele şi ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului.
Forma. Ovarul a fost comparat cu o migdală verde; el are forma unui ovoid puţin turtit. Este dispus cu axul mare vertical şi i se descriu: două feţe (medială şi laterală), două margini (liberă şi mezovariană), două extremităţi (tubaraşi uterină).
Culoarea, aspectul, consistenţa şi dimensiunile ovarelor se modifică în raport cu vârsta şi perioadele fiziologice ale femeii.
Culoare. Ovarul este albicios la nou născută, roz palid la fetiţă, la femeia adultă are o culoare roşiatică ce se accentuează în timpul menstruaţiei. După menopauză devine albicios cenuşiu.
Aspectul ovarului este neted şi regulat până la pubertate. De la această epocă capătă un aspect neregulat, suprafaţa sa fiind presărată cu numeroase depresiuni, cicatrici, unele lineare altele neregulate. Cicatricile rezultă din involuţia corpilor galbeni.
Consistenţa ovarului la femeia adultă este elastică, dar fermă astfel că el este palpabil la examenul ginecologic. După menopauză capătă o consistenţă dură, fibroasă.
Numărul ovarelor. În mod normal sunt două. Pot exista ovare supranumerate, după cum poate lipsi un ovar.
Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta până la maturitate. La femeia adultă, are aproximativ următoarele dimensiuni: 4 cm lungime, 3 cm lăţime, 1 cm grosime. După menopauză el se atrofiază progresiv.
Greutatea ovarului la femeia adultă este de aproximativ 6-8g.
Citeste tot referatul →

PLANIFICAREA FAMILIALĂ ŞI CONTRACEPŢIA

Fragmente din Lucrare de Diploma Medicina ” PLANIFICAREA FAMILIALĂ ŞI CONTRACEPŢIA”

Cuprins

A. Partea Generală
Cap. 1. Noţiuni referitoare la sexualitatea umană 8
1.1. Definiţia sexualităţii 8
1.2. Sexualitatea-aspecte psiho-comportamentale……………………10
1.3. Noţiuni privind educaţia sexuală la tineri .14
Cap. 2. Familia şi planificarea familială 19
2.1. Metodele de planificare familială tradiţionale şi moderne 19
2.2 Noţiuni privind planificarea familială şi contracepţia 22
2.2.1. Conceptul de planificare familială 22
2.2.2. Definirea conceptului de planificare familială 23
2.2.3. Consultaţia în planificarea familială. Principii de
consiliere în planificarea familială 24
2.2.4. Etapele consultaţiei de planificare familială (counseling) 25
2.2.5. Tipuri de consiliere (counseling) 27
2.3 Noţiuni despre contraceptie şi contragestie 29
2.3.1 Scurt istoric al contracepţiei 29
2.3.2 Clasificarea metodelor contraceptive…………………………….31
2.3.3 Contracepţia hormonală orală 35
2.3.3.1 Contraceptive orale combinate (COC) 36
2.3.3.2 Pilula cu progestagen (POP, minipilula) 40
2.3.4 Contracepţia hormonală cu acţiune întârziată. ………………………41
2.3.4.1 Contracepţia injectabilă .41
2.3.4.2 Contracepţia prin implante subdermale (Norplantul) .44
2.3.4.3 Contracepţia prin utilizarea inelelor vaginale .47
2.3.5 Contracepţia intrauterină – dispozitive intrauterine (DIU)………47
2.3.6 Contracepţia de barieră …………………………………………………….51
2.3.6.1.Prezervativul .53
2.3.6.2 Cupolele cervicale ……55
2.3.6.3 Spermicidele ……55
2.3.6.4 Bureţii cu spermicide ……56
2.3.6.5 Diafragmele ……56
2.3.7 Abstinenţa periodică ……58
2.3.7.1 Metoda coitului întrerupt ……58
2.3.7.2 Abstinenţa totală ……59
2.3.7.3 Alăptatul la sân ……59
2.3.7.4 Metoda calendarului (metoda ritmică, metoda
OGINO-KNAUSS) …..60
2.3.7.5 Metoda temperaturii bazale ….:…….. …..61
2.3.7.6 Metoda mucusului cervical (Billings) …..62
2.3.7.7 Metoda simpto-termală ……62
2.3.8 Contracepţia chirurgicală …..63
2.3.8.1 Sterilizarea chirurgicală masculină (vasectomia) ……63
2.3.8.2 Sterilizarea chirurgicală feminină…………………………………….64
2.3.9 Contragestia (avortul) ……65
2.3.9.1 Definiţia şi clasificarea avortului …..65
2.3.9.2 Avortul spontan …..66
2.3.9.3 Avortul la cerere …..68
2.3.9.4 Avortul terapeutic …..68
2.3.9.5 Avortul provocat …..68
B. Contribuţia personală
Cap. 1 Motivaţiile lucrării……………………………………………………………….70
Cap. 2 Structura lotului studiat ……76
2.1 Structura pe grupe de vârstă a lotului studiat…………………………76
2.2 Structura lotului studiat în funcţie de mediul de rezidenţă………78
2.3 Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa religioasă……79
2.4 Reprezentarea contracepţiei şi a planificării familiale………..80
2.4.1 Sursele de informare privind contracepţia………………81
2.4.2 Metode contraceptive cunoscute………………………..82
2.4.3 Metode contraceptive aplicate………………………….84
2.4.4 Interesarea partenerului de viaţă privind planificarea
familială…………………..…………………………….86
2.4.5 Număr de nascuţi vii ai femeii anchetate……………….87
2.4.6 Evaluarea numărului de avorturi……………………….89
Cap. 3 Opinia femeilor referitoare la dimensiunea familiei ideale……….90
Cap. 4 Opinia femeilor referitoare la dimensiunea propriei familii………92
Cap. 5 Concluzii………………………………………………………….94
Cap. 6 Propuneri……………………………………………………..…..97
Bibliografie……………………………………………………………….99

NOŢIUNI REFERITOARE LA SEXUALITATEA UMANĂ

1.1. Definiţia sexualităţii
Sexualitatea: (lat.= sexualis, referitor la sex) reprezintă:
1.) Ansamblul manifestărilor în relaţie cu aparatul genital;
2.) Ansamblul comportamentelor şi activităţilor legate de instinctul sexual.
Sexualitatea umană cuprinde aspectele somatice, emoţionale, intelectuale, sociale şi morale ale fiinţei. In plan psihic, aceasta defineşte un barbat şi o femeie. Ea cuprinde faptul fiziologic de a fi stimulat sexual şi de a experimenta orgasmul. Din punct de vedere social, ea determină tipul de relaţii în care se angajează un individ, bărbat sau femeie. Din punct de vedere moral, antrenează o luare de decizie asupra comportamentelor acceptabile sau inacceptabile privind actul sexual.
Sexualitatea umana este adesea considerată in termeni a două componente: cea ereditară şi cea dobandită. Componenta ereditară determină anatomia şi fiziologia organelor genitale. Componenta dobandită este rezultatul interacţiunilor cu mediul social. Oricum, fiecare aspect al comportamentului sexual cuprinde atât componente ereditare cât şi componente dobândite. Este deci important să luăm în consideraţie interacţiunea acestor două componente într-o activitate sexuală dată.
In teoria psihanalitică, conform căreia dezvoltarea individului este înţeleasă şi analizată prin organizarea sa psihosexuală, conceptul de sexualitate are o accepţiune mai largă, referindu-se la orice satisfacţie care este obţinută în relaţie cu zonele erogene, chiar dacă acestea nu sunt cele sexuale.
Activitatea sexuală a omului cuprinde două laturi:
– activitatea genitală (sexuală propriu-zisă)
– funcţia de reproducere
Activitatea sexuală a omului este un fenomen complex, cu multiple aspecte: biologice, psihice, morale, etice. Ea constituie o parte din existenţa individului, cu un pronunţat aspect social: perpetuarea speciei umane.
Activitatea genitală este formată din două laturi:
- impulsul sexual
- realizarea sexuală.
Impulsul sexual (libidoul) se dezvoltă pe măsură ce ovarul şi testiculul intră în funcţiune, rezultatul fiind secreţia de hormoni cu o dezvoltare normală a organelor genitale. La om naşterea impulsului sexual, al libidoului, este strâns legată de maturaţia sexuală. Aşa cum maturaţia sexuală este un proces progresiv, tot aşa şi impulsul sexual se va dezvolta treptat, fiind la început orientat difuz şi nu strict spre realizarea sexuală.
Citeste tot referatul →

PATOLOGIA CUTANEO-MUCOASĂ ÎN ALCOOLISMUL CRONIC

Fragmente din Lucrare de Diploma Medicina ” PATOLOGIA CUTANEO-MUCOASĂ ÎN ALCOOLISMUL CRONIC”

Cuprins

Partea generală
Introducere 3
1. Date generale despre alcoolism ca problema de sănatate publică 6
2. Metabolismul alcoolului în organism 14
3. Este alcoolismul o boala? 21
4. Diagnosticul etilismului cronic 25
5. Corelatia dintre ficatul alcoolic şi piele 34
6. Corelatia dintre starea nutritionala şi piele 58
7. Alcoolismul cronic şi sistemul nervos 77
8. Implicatii ale patologiei psihiatrice alcoolice în dermato-venerologie 87
9. Alcoolismul cronic şi imunologia 94
10. Alcoolismul cronic şi psoriazisul 99
Partea specială
Introducere 101
1. Material şi metodă 102
2. Prelucrarea datelor epidemiologice 105
3. Prezentare de cazuri 111
4. Concluzii 138
Iconografie 141
Bibliografie 144

A bea a fost, în primul rând, un aspect al comportamentului social pentru ca a servit desfăşurării ritualului, creării de atmosferă, pactizării unor legături. S-a schimbat ceva de-a lungul secolelor?
O privire de ansamblu ne arată că dacă stilul consumului variază, pasiunile ramân. Aceleaşi efecte, puteri, orori, au fost atribuite altenativ diverselor băuturi. Argumentele din discuţiile polemice asupra efectelor pozitive sau negative ale etanolului sunt alimentate de norme sociale, mitologii, obişnuinte, frecvent fiind de ordin subiectiv.
Citeste tot referatul →

COLECISTITA ACUTĂ

Fragmente din Lucrare de Diploma Medicina ” COLECISTITA ACUTĂ ”

C U P R I N S
CAPITOLUL 1

INTRODUCERE…………………………………………..pag.3

CAPITOLUL 2

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI ŞI A CĂILOR BILIARE…………………………………………………………pag.4

CAPITOLUL 3

COLECISTITA ACUTĂ…………………………………..pag.13

CAPITOLUL 4

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLECISTITĂ ACUTĂ…………………..pag.26

CAPITOLUL V

CAZURI CLINICE………………………………………..pag.35

BIBLIOGRAFIE……………………………………………pag.47

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Colecistita acută este o afecţiune care se întâlneşte la orice varstă, cu maximum de frecvenţă la vârsta mijlocie.
Raportul femei/barbaţi este de 3/1, iar frecvenţa în rândul populaţiei adulte aproximativ 10-15%.
În 95% din cazuri, starea inflamatorie a veziculei biliare este determinată de inclavarea unui calcul la nivelul canalului cistic, pe care îl obstruează, afecţiune denumită litiaza biliara. Ea este cunoscută de multa vreme, prima menţionare ştiinţifică facută de PARACELSUS în jurul anului 1500. La noi în ţară are o frecvenţă de 222,51/1000 locuitori, cu maximum în decada a cincea.
Incidenţa reală a colecistitei acute este greu de apreciat exact statistic, în aceasta intervenind factori de eroare; formele cu intensitate redusă sau cele cu tratament exclusiv medicamentos. Cert este faptul că pe masura prelungirii duratei medii de viaţă ea devine tot mai frecventă la decade avansate (50-70 de ani), exprimând şi prin aceasta raportul direct de cauzalitate cu litiaza biliară.
Gravitatea colecistitei acute este direct proporţională cu forma anatomopatologică, cu intensitatea procesului obstructiv si infecţios, cu varsta precum şi cu dezechilibrele electrilitic şi metabolic secundare.
În prezent, numărul de colecistectomii – intervenţia chirurgicală prin care se extirpă vezicula biliară şi canalul cistic – este de două ori mai mare ca cel al apendicectomiilor.
Citeste tot referatul →