Referate

BANCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) SI ROLUL LOR IN SISTEMUL BANCAR

Fragmente din Referat Economie ” BANCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) SI ROLUL LOR IN SISTEMUL BANCAR”

BĂNCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) ŞI ROLUL LOR ÎN SISTEMUL BANCAR
Apariţia băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea comerţului cu cetăţile îndepărtate şi acumularea capitalului monetar în special pe această bază , expresie a dezvoltării producţiei manufacturiere şi a expansiunii generale a economiei . Legate de nevoile comerţului şi desfăşurând principalele operaţiuni prin intermediul efectelor comerciale , în mod firesc băncile au primit atributul de comerciale .
În epoca contemporană , locul şi rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relaţia economii investiţii , relaţie hotărâtoare în creşterea economică .
Conceptele moderne privind dezvoltarea ecomonică consideră ca un rezultat necesar al evoluţiei societăţii obţinerea de economii ale agenţilor economici sau persoanelor , reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă şi destinată utilizării viitoare . În cadrul aceloraşi concepte , investiţiile reprezentând achiziţia de instalaţii şi echipament , structuri , maşini şi inventar , destinate dezvoltării producţiei , reprezintă o altă realitate a economiei şi expansiunii ei ce afectează pe agenţii economici .
Agenţii economici îşi găsesc resursele necesare realizării investiţiilor pe două căi : fie prin utilizarea propriilor economii , fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin bănci , în procesul de reciclare şi valorificare a capitalurilor monetare în economie .
În acest fel se crează condiţiile unei ample redistribuiri a capitalurilor , tot mai mari odată cu evoluţia istorică , vehiculate de o largă reţea de intermediari care au fost exclusiv , la început , şi preponderent apoi , în structura sistemului bancar în formare , băncile comerciale sau de depozit .
Creaţia monetară , ca factor specific al funţionalităţii băncilor , a stat la rândul său la baza definirii locului şi rolului băncilor în economie .
Băncile s-au afirmat esenţial ca instituţii monetare , a căror caracteristică principală este posibilitatea de a pune în circulaţia creanţe asupra lor înseşi , care sporesc masa mijloacelor de plată , volumul circulaţiei monetare .
Caracteristica semnificativă a acestor intermediari este transformarea activelor monetare în monedă .
Forma principală a creaţiei monetare este emisiunea de bancnote . La început aceastã funcţie era deschisă tuturor băncilor pentru ca ulterior să fie una specifică băncii de emisiune .
Totuşi , băncile comerciale tipice îşi aduc aportul lor la creaţia monetară prin transformarea activelor nemonetare (conturi , obligaţii) fără putere liberatorie în instrumente de plată . Înscrierea în conturile de la bancă a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizează) constituie momentul creaţiei unei monede adiţionale specifice , moneda scripturală .
Citeste tot referatul →

Banca Centrală Europeană

Fragmente din Referat Economie ” Banca Centrală Europeană ”

LA BANQUE CENTRALE EUROPEENNE
( Banca Centrală Europeană)
Banca Centrală Europeană (BCU) reprezintă o instituţie singulară şi complexă.
a) Singulară deoarece nici o altă bancă centrală modernă nu a mai fost creată prin voinţa politică a 15 state dezvoltate în cadrul unui tratat;
b) Complexă datorită faptului că reprezintî vârful sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), care influenţează băncile centrale naţionale.
Banca Centrală Europeană
Banca Centrală Europeană trebuie analizată prin prisma a două caracteristici de bază: este o bancă centrală şi o instituţie supranaţională.
Este bancă centrală deoarece:
 administrează începând cu 1 ianuarie 1999 siatemul monetar in euro
 joacă un rol important în conducerea politicilor economice
 se poate implica în menţinerea stabilitîţii preţurilor şi a resurselor umane
Instutuţie supranaţională pentru că:
 organizează relaţiile monetare între mai multe ţări cum a făcut şi Sistemul Monetar European (SME) lansat în 1979 şi care a supravieţuit până la apariţia euro
 este banca centrală a 11 state din Uniunea Europeană
 este instanţă federală în UE
Aceasta deţine acelaşi titlu ca şi FED în Statele Unite ale Americii.

CAPITOTUL I

Etapele către moneda unică

BCE pune bazele unei cooperări economice şi monetare între statele membre şi reprezintă o etapă spre o integrare politică.

1. Începuturile cooperării monetare
a) Primele proiecte au apărut o dată cu Planul Barre depus în februarie 1969 la cererea Comisiei.
Acesta prevedea:
 interdependenţa între integrarea economică şi monetară
 convergenţa performanţelor economice a coordonării politicilor
bugetare şi monetare
Planul Werner din 1970 se axează pe concluziile Barre iar perspectiva sa generală era uniunea economică şi monetară.
Principalele conclizii:
 să fie păstrate, dar pe lânga acestea să fie creată o monedă unică. uniunea economică şi monetară are nevoie de o convergenţă a economiilor naţionale;
 mişcările de capital trebuiesc să fie totale şi fără restricţii;
 fixarea totală şi irevocabilă a parităţilor între monede;
 simbolurile monetare naţionale
Citeste tot referatul →

Rentabilitatea si riscul plasamentelor pe piata financiara din Romania

Fragmente din Referat Economie ” Rentabilitatea si riscul plasamentelor pe piata financiara din Romania”

Cuprins:

Partea I. Rentabilitatea si riscul plasamentelor in actiuni, fonduri mutuale si euro……………..3
Cap.I. Analiza rentabilitatii si riscului actiunii S.S.I.F. Broker S.A. Cluj………………….3
1.1. Determinarea si analiza rentabilitatii actiunii S.S.I.F. Broker S.A. Cluj…………4
1.2. Determinarea riscului si estimarea rentabilitatii actiunii SSIF Broker S.A. Cluj……………………………………………………………………………………………………….5
Cap.II. Analiza rentabilitatii si riscul unitatii de fond pentru fondul mutual BCR “Dinamic”……………………………………………………………………………………………………………..8
2.1. Determinarea si analiza rentabilitatii unitatii de fond BCR “Dinamic”…………..8
2.2.Determinarea riscului si estimarea rentabilitatii unitatii de fond BCR Dinamic……………………………………………………………………………………………………..10
Cap.III. Analiza rentabilitatii si riscului cursului de schimb al euro in raport cu leul………………………………………………………………………………………………………………………………….13
3.1. Determinarea si analiza rentabilitatii cursului de schimb al euro in raport cu leul…………………………………………………………………………………………………………….14
3.2. Determinarea riscului si estimarea rentabilitatii cursului de schimb al euro in raport cu leul……………………………………………………………………………………………….15
Cap.IV. Analiza comparativa a rentabilitatii si riscului actiunii BRK, unitatii de fond BCR “Dinamic” si cursului de schimb euro in raport cu leul………………………………….18
4.1.Reprezentarea grafica a rentabilitaii si riscului urmata de interpretare…………..18
4.2.Identificarea plasamentului performant apeland la indicele Sharpe………………20
Partea a-IIa. Strategii cu optiuni pe actiunea Broker SA………………………………………………….22
Cap.I. Identificarea si interpretarea trendului pretului actiunii SSIF Broker SA …..22
Cap.II. Strategii simple cu optiuni pe actiunea SSIF Broker SA…………………………….23
2.1.Vanzarea optiunii call……………………………………………………………………………23
2.2.Cumpararea optiunii put………………………………………………………………………..25
Cap.III. Strategii implicand un tip de optiune si actiunea Broker SA…………………….27
3.1.Strategie rezultata din combinarea cresterii pretului actiunii BRK si vanzarea optiunii call………………………………………………………………………………………………..27
3.2. Strategie rezultata din combinarea cresterii pretului actiunii BRK si cumpararea optiunii put………………………………………………………………………………..29
3.3. Strategie rezultata din combinarea scaderii pretului actiunii BRK si cumpararea optiunii call…………………………………………………………………………………………………30
3.4.Strategie rezultata din combinarea scaderii pretului actiunii BRK si vanzarea optiunii put…………………………………………………………………………………………………32
Cap.IV. Strategii implicand doua sau mai multe optiuni de acelasi tip……………………34
4.1. Spreadul in crestere combinat din optiunea call…………………………………………34
4.2. Spreadul in crestere combinat din optiunea put………………………………36
4.3.Spreadul in scadere combinat din optiunea call………………………….……38
4.4. Spreadul in scadere combinat din optiunea put………………………………39
4.5. Spreadul butterfly (trei call-uri combinate sau 3 put-uri combinate)………….41
4.5.1. Spreadul butterfly combinat din 3 optiuni call…………………..….41
4.5.2. Spreadul butterfly combinat din 3 optiuni put………………………43

Partea I. Rentabilitatea si riscul plasamentelor in actiuni, fonduri mutuale si euro
Cap.I. Analiza rentabilitatii si riscului actiunii S.S.I.F. Broker S.A. Cluj
Pentru conceperea acestui capitol vom folosi Tabelul nr. 1.1. Evolutia pretului de inchidere al actiunii “Broker SA Cluj” in fiecare zi cu sedinta de bursa din luna martie 2007, tabel care este prezentat mai jos:
Tabelul nr. 1.1. Evolutia pretului de inchidere al actiunii “Broker SA Cluj” in fiecare zi cu sedinta de bursa din luna martie 2007
1.1.Determinarea si analiza rentabilitatii actiunii Broker SA Cluj pe luna martie 2007

Pentru determinarea rentabilitatii actiunii Broker SA se va utiliza urmatoarea formula:
Citeste tot referatul →

Politica de mediu a Uniunii Europene

Fragmente din Referat Economie ” Politica de mediu a Uniunii Europene ”

Politica de mediu a Uniunii Europene – aspecte generale

1. Introducere

Politica de mediu a Uniunii Europene, asa cum a fost stabilita prin Tratatul CE, are ca scop asigurarea sustenabilitatii activitatii de protectie a mediului, prin includerea acesteia in politicile sectoriale ale UE, prin elaborarea de masuri de prevenire, prin respectarea principiului “cel care polueaza plateste”, prin combaterea la sursa a poluarii, si prin asumarea in comun a responsabilitatii. Acquis-ul cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acopera un numar mare de sectoare, precum poluarea apei si a aerului, gestionarea reziduurilor si produselor chimice, biotehnologia, protectia impotriva radiatiilor si conservarea naturii. Statele Membre trebuie sa se asigure ca o evaluare a impactului asupra mediului inconjurator a fost efectuata inainte de a aproba dezvoltarea anumitor proiecte din sectorul public sau privat.

2. Necesitatea unei politici comune a mediului
Tratatele instituind Comunitatile Europene nu prevedeau competente comunitare explicite în materie de mediu. Confruntarea cu poluarea, în crestere rapida, statele membre au adoptat masuri la scara nationala. Fiind un fenomen transfrontalier, poluarea nu putea fi combatuta în mod eficace doar în limitele frontierelor nationale. În plus, unele din masurile adoptate de statele membre împiedicau libera circulatie a marfurilor în cadrul pietei comune. Ca urmare, apelurile si presiunile pentru actiuni comune în favoarea mediului s-au multiplicat. În 1972, la putin timp dupa prima Conferinta a ONU asupra mediului, Comisia Europeana a propus elaborarea unui program de actiune în acest domeniu.
La începutul anilor 70, au fost recunoscute necesitatea si legitimitatea unei politici comune în domeniul mediului. Cu timpul, se va dezvolta progresiv un drept comunitar al mediului, care cuprinde în prezent peste 200 directive si regulamente. Ele privesc, în principal, protectia apelor, calitatea aerului, protectie florei si faunei, zgomotul, eliminarea deseurilor. Legislatia mediului prezinta o caracteristica particulara, anume ea tine seama de aspectele economice. Dar legislatia anterioara lui 1986, nu avea o baza juridica intr-un tratat .
Actul Unic european atribuie în mod explicit Comunitatii europene competente în domeniul politicii mediului. Astfel, el va oferi o baza juridica formala acelui ansamblu crescând de reglementari asupra mediului. Actul Unic european a fixat trei obiective prioritare politicii comunitare: 1 protectia mediului; 2 sanatatea umana; 3 utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale (art. 130 R).
Tratatul asupra Uniunii Europene (1992) a stabilit în mod formal conceptul dezvoltarii durabile în legislatia Uniunii Europene. Patru ani mai târziu, tratatul de la Amsterdam a facut din dezvoltarea durabila un obiectiv primordial al Uniunii Europene. Dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene trebuie sa se fondeze pe principiul dezvoltarii durabile si pe un nivel înalt de protectie a mediului. Mediul trebuie sa fie integrat în definirea si punerea în aplicare a tuturor politicilor economice si sociale ale Uniunii Europene, inclusiv comert, industrie, energie, agricultura, transport si turism.
3. Obiectivele politicii mediului
Politica în domeniul mediului vizeaza urmatoarele obiective: protectia mediului; ameliorarea calitatii sale; protectia sanatatii publice; utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale; promovarea masurilor Ia nivel international privind rezolvarea problemelor mediului de dimensiuni regionale si mondiale .
4. Acquis-ului comunitar referitor la protectia mediului

In ciuda imbunatatirilor semnificative ce au avut loc, in special in domeniul reducerii poluarii aerului si apei potabile, acquis-ul trebuie sa se dezvolte in continuare. In noul Program de Actiune pentru protectia mediului sunt identificate patru domenii prioritare: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si sanatate, si resurse naturale si deseuri.

Carta Alba, destinata pregatirii tarilor asociate din estul si centrul Europei in vederea integrarii in Piata Interna a Uniunii (1995), acopera doar o mica parte din acquis-ul din domeniul protectiei mediului, mai precis partea referitoare la legislatia privind produsele, care este direct legata de prevederile referitoare la libera circulatie a bunurilor.

Transpunerea acquis-ului referitor la protectia mediului in legislatia nationala si aplicarea sa reprezinta sarcini majore. Lista de prioritati include:
- legislatia cadru a Uniunii Europene (inclusiv accesul la informatie si evaluarea impactului de mediu);
- masuri derivind din conventiile internationale in care Uniunea este parte;
- reducerea poluarii globale si trans-frontaliere;
- legislatia privind protectia naturii (care urmareste conservarea biodiversitatii),
- masuri care sa asigure functionarea pietei interne (de exemplu, standardele de produs).
Punerea in aplicare si respectarea acquis-ului din domeniul protectiei mediului necesita o structura administrativa puuternica si bine echipata.
Mai mult, conform articolului 6 al Tratatului CE, trebuie avuta in vedere includerea cerintelor referitoare la protectia mediului si in alte domenii, pentru a contribui la o dezvoltare durabila.

Download Referat Economie | Politica de mediu a Uniunii Europene

1.Bancile si institutiile financiare contemporane
Intr-o economie de piata, banca are un rol dublu. In primul rand, banca garanteaza depozitele celor care doresc sa economiseasca iar cealalta sarcina a bancii este de a acorda imprumuturi celor care doresc sa investeasca.In plus banca poate converti depozitele pe termen scurt, in depozite pe termen lung.
Bancile au luat fiinta cu multe secole in urma. Initial, activitatile acestora se limitau la pastrarea valorilor mbiliare ce le erau incredintate si la executarea ordinelor de plata primite de la clientii lor.
Forma moderna de organizare si de functionare a unitatilor bancare a fost prefigurata de Banca din Amsterdam in 1609 si apoi de Banca Angliei in 1694. Ca urmare a unui amplu proces de perfectionare si diversificare a activitatilor financiar-bancare, bancile s-au impus in ultimul timp ca un agent economic dinamic si cu impact major asupra intregii societati.Ele nu mai sunt simple intermediare intre participantii la activitatile economice.
Bancile au indeplinit si indeplinesc doua categorii de functii: active si pasive.
Principala functie activa a bancilor si a celorlalte institutii financiare consta in acordarea creditelor solicitantilor care intrunesc anumite conditii de bonitate financiara, care constau in capacitatea unei persoane fizice sau juridice, de a restitui la data scadentei suma imprumutata, impreuna cu dobanzile aferente.
Alte servicii bancare active sunt: gestionarea conturilor deponentilor ce consta in supravegherea miscarii banilor in conturile unitatilor solicitante; organizarea infiintarii de societati pe actiuni si operatiuni cu titluri de valoare; crearea de instrumente financiare proprii.
Principala functie pasiva a institutiilor bancare, financiare si de asigurari, se refera la primirea spre pastrare a economiilor populatiei si a agentilor economici nonfinanciari.Printre functiile bancare de acest gen se mai inscriu: executarea de plati, pe baza ordinelor clientilor, si conducerea operatiunilor de casa ale intreprinderilor si institutiilor .
In conditiile actuale, pe langa functiile bancare traditionale, sistemul bancar exercita si o serie de functii noi, prioritar macroeconomice. Una dintre primele asemenea functii consta in faptul ca bancile, banca de emisiune, coordoneaza platile si incasarile ce se efectueaza in intreaga economie nationala. Ele au misiunea de a asigura cadrul necesar emisiunii suplimentare de moneda, respectiv diminuarii masei monetare.In acest context trebuie precizat faptul ca bancile gestioneaza moneda nationala si supravegheaza relatiile ei cu celelalte monede.
Institutiile financiare au rolul de a restrictiona creditul. In anumiteconditii, si pe baza unor criterii speciale, aceste institiutii limiteaza riscul neacoperit al unor imprumutatori prea entuziasti, punandu-le anumite conditii restrictive.
Gestionand fluxurile monetare in ansamblul lor, transformand depunerile la vedere in surse creditare, bancile pot selectiona proiecte de dezvoltare, pe care le sustin cu credite.De aceea se afirma, pe buna dreptate, ca ele exercita un pronuntat rol de orientare economica, de sustinere a unor modificari structurale in economiile nationale.
Un rol deosebit de important in cadrul economiilor nationale, il joaca bancile centrale.Aceasta nu este preocupata, mai ales de maximizarea profitului ei, ci de realizarea anumitor obiective pentru intreaga economie nationala, obiective care ii revin din mandatul national, atribuit acesteia de forul legislativ.
Functiile principale ale bancii centrale sunt: asigurarea si reglarea cantitatii de bani in circulatie si a ratelor dobanzii; prevenirea falimentelor bancare, falimente care ar putea deregla mecanismul bancar in general.
In plus, banca centrala ofera servicii specifice bancilor comerciale. In acest sens ea actioneaza ca o banca a bancherilor, detinand majoritatea rezervelor bancilor comerciale. Banca centrala ofera servicii specifice si guvernului. Guvernul detine un cont la banca centrala isi completeaza cecuri pentru acest cont, iar in unele tari emite obligatiuni prin intermediul acestei banci.
Fiind banca de emisie, banca centrala pune in circulatie bancnote si moneda divizionara, iar aceste cantitati de bani puse in circulatie corespund ,de regula, nevoilor de lichiditate ale economiei in ansamblul ei si care se incadreaza in obiectivele de politica monetara si bugetare ale tarii.
Bancile comerciale reprezinta un tip de intreprindere lucrativa, specializata in ansamblul activitarii economice, care furnizeaza bani – capital celorlalti agenti economici – persoane fizice sau juridice. O asemenea activitate principala se desfasoara, mai ales, pe baza resurselor atrase, dar si pe baza capitalului propriu.
In cadrul sistemului bancar-financiar un rol important, il ocupa diferitele societati financiare si de asigurari.
Banca Nationala a Romaniei este conceputa ca un organism al statului, functionarea sa fiind supravegheata de catre Parlament.Prin lege, BNR este mandatata sa conduca politica monetara si de credit si sa caute profesional caile de mentinere a puterii de cumparare a monedei nationale.Capitalul BNR este public.

Downloadeaza Referat Economie | Bancile si institutiile financiare contemporane