Referate

Referate | Lucrari de licenta | Lucrari de dizertatie


FALIMENTE IN SUA

Falimente in SUA

Fragmente din Studiu de caz ” Falimente in SUA ”

FALIMENTE ĨN SUA

1.ENRON

-a fost prima companie de energie care a trecut gestiunea contractelor cu furnizorii şi consumatorii de energie ĩn sarcina unor intermediari financiari, ceea ce a permis adaptarea producţiei de energie la cereri diversificate;

-promotor al unor inovaţii extraordinare care au determinat importante mutaţii şi schimbări pe piaţa energiei;

-a dezvoltat 400 de tipuri de produse financiare noi care au generat riscuri mari şi au agravat treptat starea companiei;

-la momentul intrării ĩn faliment, dispunea de active de 63 miliarde USD;falimentul s-a produs ĩn decembrie 2001.

2.WORLDCOM

-era al doilea operator de telefonie fixă din SUA ;

-asigura transportul unei jumătăţi din traficul prin reţeaua de Internet ;

-era unul din furnizorii de servicii de telefonie ai Pentagonului şi ai Direcţiei Federale a Aviaţiei Civile ;

-fostă vedetă a bursei de valori de la New-York :
1 iunie 1999-preţul unei acţiuni era de 64 USD
19 iulie 2002- preţul unei acţiuni era de 0.08 USD

-la momentul intrării ĩn faliment, dispunea de active ĩn valoare de 104 miliarde USD, constituind cel mai mare dezastru din istoria SUA, depăşindu-l pe Enron ;falimentul s-a produs ĩn iulie 2002
(SURSA: P-Y Dugna-Les Etats Unies se preparent pour la faillete de WorldCom; le Figaro Economie;20-21 iulie 2002)
CAUZE

-board-ul nu ĩnseamnă aproape nimic ĩn actul de decizie;conform sistemului de management american, aproape că nu este prevăzută posibilitatea demiterii preşedintelui companiei.Demiterea este posibilă la iniţiativa acţionarilor, dar regula devine practic inaplicabilă, pentru că acţionarii sunt amăgiţi de cifre umflate de firma de audit sau informaţii virtuale lansate de firma de audit;

-naivitatea investitorilor:

Financial Times:”cu doi ani ĩn urmă faţa de criza din 2002, investitorii erau dispuşi să creadă orice.După criză, ei sunt pregătiţi să nu mai creadă ĩn nimic.”

-ĩn iulie 2002, optimismul investitorilor era la nivelul cel mai mic;au avut loc retrageri masive de la fondurile mutuale, de 30 miliarde USD, ĩn doar 9 săptămâni;

-Enron şi World Com au avut aceeaşi firmă de consultanţă şi audit-Arthur Anderson;

-auditarea se derula astfel ĩncât să nu se piardă contractul de consultanţă, fiind mai bănos(de ex.pentru audit se ĩncasează 1.000.000 USD, ĩn timp ce pentru consultanţă-10.000.000 USD);

-auditorii nu ar fi contrazis consultanţii;

-Arthur Anderson a ascuns problemele Enron şi World Com, ulterior fiind desfiinţată.

SOLUŢII

1.schimbări ĩn guvernarea corporativă, ĩn sensul limitării puterii managerilor;

2.reglementarea conflictului de interese ce apare ĩn activitatea firmelor contabile ĩntre operaţiunile de consultanţă şi operaţiunile de audit;
3.preluarea modelului european care presupune existenţa unor mecanisme de supraveghere a activităţii companiilor;

4.recunoaşterea definitivă a faptului că sistemul de management american cara dă puteri absolute preşedintelui companiei este periculos.

ĨNVĂŢĂMINTE/CONCLUZII

1.deşi sistemul capitalist nu este un ideal de perfecţiune, el are la bază, mai mult ca orice alt sistem, disciplina şi responsabilitatea individuală;eroarea este sancţionată, sancţiunea este publică, pentru a nu se mai repeta şi a se reinstaura ĩncrederea investitorilor;

2.economia de piaţă se confruntă cu erori de gestiune, disimulări contabile, falimente, concedieri, pierderi de valoare a activelor;

3.spre deosebire de europeni, ĩn sistemul american, riscul ĩn afaceri este o atitudine socială;cine investeşte şi riscă este văzut mai bine,devine protagonistul unor poveşti de succes, chiar dacă eşuează;

4.moda investiţiilor ĩn acţiuni s-a dezvoltat ĩn perioada administraţiei Clinton, când „umflarea” nerealistă a valorii acţiunilor a dus la o capitalizare bursieră de 1000 miliarde USD;

-rata de creştere economică a SUA este de 3-4% anual, iar ĩn Europa Continentală şi Marea Britanie-2-3% anual;dacă se ţine cont de inflaţie, atunci rata de creştere a profitului companiilor poate ajunge la 5-7% ĩn SUA şi 4-6% ĩn Europa;

-doar o companie excepţional de bine condusă sau de bine plasată pe piaţă, poate atinge o rată de creştere de 10%;să nu-i credem pe managerii care promit miracole.

Download studiu de caz | Falimente in SUA