Referate

Referate | Lucrari de licenta | Lucrari de dizertatie


Eficienta activitatii unei intreprinderi

Eficienta activitatii unei intreprinderi

Fragmente din Disertatie Economie ” Eficienta activitatii unei intreprinderi”

Profitul – expresie a eficientei unei intreprinderi
Profitul cunoaste mai multe acceptiuni dupa care este definit:

diferenta intre veniturile si costurile aferente
venit rezidual ce revine intreprinzatorului ca urmare a progreselor economice si tehnice
compensatie a riscurilor pe care intreprinzatorul le-ar putea avea in desfasurarea activitaii economice, materializate in pierderea capitalului
profitul net – un rest ce revine detinatorului pentru capitalul sa investit intr-o afacere
Functiile profitului

indicator sintetic de apreciere a eficientei folosirii capitalurilor si a desfasurarii activitatii
stimuleaza initiativa si acceptarea riscului de catre intreprinzatori
principala sursa de autofinantare si remunerare a capitalurilor
parghie de cointeresare a actionarilor si asociatilor , a proprietarilor individuali si salariatilor
Izvor de plata a costurilor capitalurilor imprumutate
Instrument de control a activitatii economice si financiare a firmei
Asigura formarea reurselor bugetului statului, din care se vor satisface numeroase nevoi sociale
Citeste tot referatul →

Limbajul controlat al trupului

Limbajul controlat al trupului Killer Movie ipod
Limbajul controlat al trupului
Care este comportamentul unei femei care sugereaza unui barbat ca-l place sau dimpotriva, ca nu-l place? Aceasta a fost intrebarea pe care un grup de cercetatori a adresat-o studentilor de la Universitatea din Illinois – Urbana.

Comportamentul cotat de studenti ca “cel mai calduros”, era caracterizat prin:
* Zambete frecvente
* O fata fericita
* Privirea lunecand pe trupul barbatului de la cap pana la picioare
* Privirea atintita in adancul ochilor
* Miscari de apropiere
* Atingeri ale mainilor
* Asezarea fata in fata.

Comportamentul “cel mai rece” includea:
* O privire rece
* Fixarea tavanului cu privirea
* Zambetul ironic
* Curatatul unghiilor
* Incruntarea
* Fumatul tigarilor una dupa cealalta
* Indepartarea de partener
* Cascatul.

Cand o femeie devine constienta de elementele din comportamentul ei fata de un barbat si-l poate respinge daca doreste, nu-i ramane decat sa schimbe tehnica, ca sa-l atraga pe cel care o intereseaza. Femeile cu functii de raspundere invata sa-si controleze limbajul trupului astfel incat sa poata incuraja sau descuraja partenerii de discutii.

Expertii in materie de hartuire sexuala au pentru femei o serie de sfaturi referitoare la modul in care pot evita avansurile nedorite. Multe femei se plang ca la serviciu nu sunt luate in serios si incearca, prin comportament si imbracaminte, sa evite incidentele care se intalnesc peste tot unde interactioneaza persoane de sex opus. In zilele noastre, interesul sexual se manifesta si la locul de munca; exista femei care doresc sa flirteze, sau chiar mai mult, si in timpul serviciului. O femeie facea urmatoarea remarca: “In zilele noastre, cand jumatate din populatie este constituita din necasatoriti sau divortati si toata lumea lucreaza – cautand si dorind companie – serviciul a ajuns locul principal de intalnire, de a face cunostinta.”

Iata ce se recomanda intr-o carte femeilor care doresc sa evite neplacerile la serviciu. De asemenea, va rog sa observati ce se intampla atunci cand inversam regula:
1.
* Folositi un anumit gen de imbracaminte. Purtati un taior clasic sau un costum alcatuit din fusta si bluza de culoare contrastanta. Fiti serioasa, asezata, nesarata.
* Regula contrara: Cand o femeie doreste sa atraga atentia barbatilor la serviciu sau in afara lui, trebuie sa evite imbracamintea “de serviciu”, sa poarte o rochie sau un costum mai putin oficial, mai feminin. Un barbat preciza: “Detest culoarea neagra la imbracamintea de serviciu. Pentru mine asta inseamna costum si mi se pare total neatragator”.

2.
* Adoptati o maniera de lucru profesionala. Evitati sa impartasiti personalului masculine detalii in legatura cu viata dumneavoastra particulara; orientati conversatia in directia problemelor de serviciu. Vorbiti despre lucru, nu despre el sau dvs. Acest comportament va inabusi in fasa orice intentie de flirt.
* Regula contrara: Daca intentionati sa va remarcati ca femeie sexy, atunci abordati subiecte de conversatie cat mai personale. Orientati conversatia spre problemele personale, evitati chestiunile de serviciu, manifestati incredere, faceti confidente, impartasiti din problemele, temerile, preocuparile dvs. etc. Asa puteti reusi sa va faceti un grup de cunostinte la serviciu si puteti fi invitata in oras cu regularitate de amicii barbati.

3.
* Creati-va un protector. Cu alte cuvinte, inventati un prieten sau un sot, daca nu aveti unul, pentru a mentine dialogul la un nivel impersonal. Masculul dvs. Imaginar va va apara, ca bariera, de manifestarile unui interes nedorit.
* Regula contrara: Daca doriti sa fermecati pe cineva de la serviciu…nu discutati despre prietenul sau sotul dvs. Si in felul acesta va manifestati disponibilitatea. De asemenea, nu intrebati vreodata despre sotia sau prietena barbatului in cauza. Comportati-va ca si cum n-ar avea nici o obligatie.

4.
* Sa nu accepti sa-ti ofere ceva de baut. Daca o faci, cel in cauza va crede ca ii accepti avansurile. Orice tentativa de rendez-vous va este interzisa, daca doriti sa ramaneti neutra.
* Regula contrara: Daca va intereseaza un barbat, nu exista modalitate mai buna de a-l vraji decat o intalnire intre patru ochi. A bea un pahar impreuna este o ocazie excelenta pentru a-l privi in ochi, a flirta si a intreprinde alte gesturi de genul “du-te-ncolo, vino-ncoace, lasa-ma si nu-mi da pace”.

5.
* Conversatia despre familia lui, intalnirea sau imprietenirea cu nevasta, intrebari in legatura cu nevasta si copiii.Procedand astfel il faci sa inteleaga ca faptul ca nu e liber constituie o bariera intre voi.
* Regula contrara: Daca esti interesata ca relatia cu un barbat insurat sa evolueze spre contacte mai sentimentale, sa nu pui niciodata intrebari in legatura cu nevasta sau copiii, ci sa-l tratezi ca pe un neangajat.

6.
* Nu accepta invitatii la masa nelegate de probleme de serviciu, adica invitatii “de placere”. O femeie care doreste sa mentina relatiile cu un barbat la nivel oficial, strict profesional trebuie sa evite pana la amanunt orice situatie care poate crea intimitate.
* Regula contrara: Accepta orice invitatie de acest gen; procedand astfel iti arati disponibilitatea si pentru alte ocazii.

7.
* Nu cere si nu accepta favoruri speciale. De cate ori accepti o favoare te pui in situatia de a fi nevoita sa respecti regula reciprocitatii.
* Regula contrara: A-i cere unui barbat o favoare speciala este un truc des folosit in flirt si-ti ofera ocazia de a-ti manifesta interesul pentru persoana respectiva.

Text preluat si adaptat din cartea “Secretele atractiei feminine” de Julia Grice, Editura Orizonturi, 1998

Importanta analizei produselor de consum

Importanta analizei produselor de consum
in designul industrial
remeron

In procesul de design a unui produs, analiza si identificarea cerintelor, cautarea solutiilor, analiza si decizia alegerii solutiilor optime sunt foarte importante, mai ales in fazele primare, cind produsul are nevoie de clarificarea cerintelor, intelegerea conceptului si definitivarea aspectului fizic general. Intregul curs al dezvoltarii produsului si principalele sale caracteristici sint determinate de aceste cerinte. Munca de proiectare si dezvoltare, cit si costurile aferente schimbarilor de design cresc pe masura ce proiectul avanseaza catre final, dar sint mult mai mici in faza de conceptie cind sunt luate deciziile pentru solutiile optime. Pentru a alege cele mai bune solutii din mai multe variante propuse, echipa de proiect are nevoie de acces la informatii cit mai relevante privind produsul in ansamblu.

Analiza produselor de consum este o disciplina deosebit de importanta in munca unui designer industrial. Lucru valabil atat la realizarea unui produs nou cat si pentru imbunatatirea unui produs existent, deoarece designerul creeza intr-un cadru social care imprima anumite cerinte si valori cat si in cadrul economiei de piata in care rolul principal il ocupa cerererea consumatorilor. Astfel produsul conceput de designer este rezultatul unei analize exacte a segmentului de piata pe care il vizeaza produsul, a cerintelor acesteia. Produsul primeste anumite functii care intrunesc caracteristicile pe care produsul realizat de designer trebuie sa le intruneasca. Designerul trebuie sa fie obiectiv in munca si sa isi dea tot concursul pentru o realizare optima in sensul economiei de piata a prodului dezvoltat.

Produsul realizat de catre designer ajunge la consumator prin intermediul schimbului, respectiv al vanzarii cumpararii, in acest fel ele devine marfa, care este definita de valoarea de intrebuintare si utilitate. Nimeni nu isi permite sa creeze produse care sa nu fie cerute sau acceptate pe piata sau care sa nu corespunda normelor cerute de consumatori, astfel produsele trebuiesc proiectate de catre designer in spiritul valorii si utilitatii.

Produselel de consum trebuie sa indeplineasca cel putin 3 conditii pentru ca ele sa fie utile

Sa existe o anumita relatie între calitatile lui si una din trebuintele omului. Este adevarat ca unele dorinte pentru unele lucruri sunt impuse si de unele obiceiuri locale, sau de moda. Dar ele nu se transfera în trebuinte vitale, ci în ceea ce am putea numi dezirabilitate .

Nu-i de ajuns sa existe aceasta relatie între calitatile unui lucru si una din trebuintele noastre, ci trebuie ca ele sa fie si cunoscute de consumatori. Acest lucru îl poate face productia prin mijloacele care îi stau la dispozitie, inclusiv reclama.

În sfârsit, nu este de ajuns sa cunoastem proprietatile, calitatile unui lucru, ci trebuie sa si putem sa le întrebuintam.

Relatia intre calitatile prodului si necesitatile pietei de desfacere determina concret in urma analaziei pietei de desfacere a cererii la momentul dezvoltarii prosusului si a ofertei deja existente. Aceasta analiza preliminara poate fi inclusa de asemeni in analiza produselor de consum, de data aceasta in analiza produselor existente pentru determinarea productiei viitoare. Designerul trebuie desigur sa cunoasca produsele existente pe piata si masura in care acestea satisfac relatia dintre calitatile produslui si cerintele de piata pentru a putea cereea sau imbuntataii urmatorele produse.

Pentru realizarea reclamei si infromarii segmentului de piata vizat asupra aparitiei unui nou produs se realizeaza o analiza a pietei si a factorilor care au priza la piata respectiva. Analiza are ca scop si modul in care se va efectua reclama si mijloacele.
Si acest gen de analiza face parte din analiza produselor de consum deoarece un produs este realizat in scopul vanzarii care face parte din conditiile de concepere si proiectare.

Pentru ca un produs sa poata fi intrebuintat acesta trebuie sa aiba anumite functii utile. Acestea se contureaza o data cu stabilirea caietului de sarcini, in urma efectuarii analizei produselor de consum in raport cu ceea ce viitorul produs trebuie sa efectueze, caracteristici de functionare.

Analiza produselor de consum si a valorii de întrebuintare nu poate fi desprinsa de calitatea acestora. Valoarea de întrebuintare si calitatea sunt strâns legate între ele, întrucât ambele se refera la proprietatile si însusirile produselor. Nu exista calitate în afara produsului, nu exista calitate “în sine” adica independenta de obiecte, dupa cum nu exista nici obiecte fara o determinare calitativa. Astfel una dintre laturile importante ale valorii de întrebuintare o constituie tocmai calitatea.

Calitatea prouselor de consum este unul din telurile pe care trebuie sa le aiba un designer atunci cand creeaza un nou produs, normele care definesc aceasta calitate rezultand din analiza produselor de consum existente similare cu noul produs, norme care trebuiesc sa fie respectate si la noul produs si norme noi de calitate care sa faca noul produs superior celor existente.

Calitatea reflecta totalitatea proprietatilor unei valori de întrebuintare, punând în evidenta marimea utilitati sau gradul în care fiecare produs sau serviciu în parte satisface o trebuinta de consum pentru care a fost creat sau prestat.

Asadar, calitatea nu deosebeste o speta de valoare de întrebuintare de alta, ci un produs de altul în cadrul aceluiasi gen de valoare de întrebuintare.In urma analizei procuselor de consum calitatea are un continut complex, al carui suport îl reprezinta o gama larga de caracteristici ale produselor, destul de diferite ca importanta, cât si din punct de vedere al posibilitatilor de apreciere cantitativa.

In raport de natura si efectul pe care îl au asupra procesului de utilizare, caracteristicile calitative ale produselor de consum pot fi grupate în urmatoarele grupe:

tehnice, economice, estetica si de fiabilitate si mentenabilitate.

Caracteristicile tehnice se refera la însusirile intrinsece structurii materiale a produsului determinate de conceptia constructiva, executia tehnologica si parametrii functionali. În general, aceste caracteristici tehnice pot fi masurabile cu o precizie destul de mare.

Caracteristicile economice se exprima prin: costul de productie, pretul, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime, nivelul consumurilor etc.

Caracteristicile estetice se refera la aspect placut, eleganta formei (design), culoare, gust, grad de confort etc. Pentru a le integra eficient în gradul de utilitate al produselor, producatorii trebuie sa aiba în vedere faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate în timp si spatiu, iar aprecierea multora dintre ele se afla sub influenta unor factori subiectivi determinati de consumator si de evolutia societatii.

Caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate s-au impus ca urmare a cresterii ponderii mijloacelor de munca în totalul productiei si a bunurilor de consum de folosinta îndelungata cu o complexitate tehnica din ce în ce mai ridicata.

Toate aceste caracteristici calitative ale produselor de consum, caracteristicile tehnice, economice, estetice si de fiabilitate sunt trasaturi generale dar obligatorii pe care designerul le are in vedere la creearea unui nou produs sau imbunatatirea unuia existent. Un produs care nu satisface una dintre aceste caracteristici nu este un produs care poate fi lansat pe piata, deci nu poate avea finalitate.

Atât fiabilitatea cât si mentenabilitatea genereaza probleme cu profunde implicatii economice fie la producatori, fie la consumatori. Astfel, datorita unei executii necorespunzatoare unele produse ajung sa creeze probleme de mentenanta care uneori depasesc pretul lor de cumparare. Sau, datorita unei fiabilitati slabe, unele produse cum ar fi mijloacele de transport pot avea grave consecinte sociale.

Produsul cel mai bun este apreciat de catre consumatori ca fiind acela care întruneste performante superioare atât din punct de vedere tehnic cât si economic. Evident, la acestea se adauga toate celelalte caracteristici dupa care este apreciata calitatea marfii. Pentru a determina parametri acestor perfomante designerul are nevoie de analiza produselor de cosum.

Continutul conceptului de calitate a produselor evolueaza o data cu dezvoltarea stiintei si tehnicii. Din acest punct de vedere, calitatea este un concept care are un pronuntat caracter dinamic. În aceste conditii, un produs care astazi este considerat de calitate buna, mâine poate sa nu mai corespunda exigentelor consumatorilor.

Caracterul dinamic al calitatii produselor presupune faptul ca procesul de productie trebuie sa tina pasul dezvoltarea tehnicii.

Indiferent de modul cum o masuram, calitatea produselor constituie una dintre cele mai importante forme de manifestare ale eficientei economice. Acest lucru poate fi ilustrat prin multiple aspecte concrete.

În general, îmbunatatirea calitatii implica o anumita crestere a costurilor la producator. Vorbim, în acest sens, de costurile calitatii pe care, de regula, le suporta producatorul. Daca aceste cheltuieli suplimentare necesitate de cresterea calitatii produselor sunt bine calculate, ele vor putea fi din plin compensate prin rentabilitate (printr-o crestere a acesteia).

Optimizarea acestui raport între cresterea calitatii pe de o parte, si cheltuielile suplimentare necesare atingerii acestui obiectiv, pe de alta parte, se poate realiza prin folosirea metodei analizei valorii a carei esenta consta în faptul ca cheltuielile de fabricatie se raporteaza la functiile produselor si nu la componentele fizice ale acestora. În felul acesta, cu ajutorul metodei analizei valorii se poate maximiza raportul dintre marimea efectului util al produsului si costurile pe care acesta le implica

Valoarea unui produs este data de gradul in care realizeaza functiile cerute de piata si de natura acestuia.

Rolul designerului nu este doar la crearea “haotica” de idei noi ci aceasta creatie trebuie “canalizata” pentru a satisface anumite necesitati. Aceste necesitati sunt stabilite in urma unor analize a produselor de consum, analize care pot reflecta si masura in care pe piata de desfacere exista cereri nesatisfacute sau satisfacute doar partial. Astfel activitatea designerului si analiza produselor de consum functioneaza una in raport cu cealalta si ar fi gresita separarea categorica a acestora.

La creearea unui nou produs este necesara punerea la punct a unor metode adecvate, care sa faciliteze stabilirea si utilizarea unor criterii de analiza privind valoarea de folosinta a unei anumite clase de produse, conturata pentru o anumita destinatie de folosinta a acestora. Scopul unui astfel de studiu este de a defini locul pe care il ocupa pe piata produsele vizate si daca acest loc poate fi declasat de noul produs creat, care utilizeaza solutii tehnice noi si/sau diferite pentru acelasi domeniu general de utilizare.

Rolul designerului este foarte complex in realizarea unui nou produs deoarece acesta nu vizeaza doar produsul in sine ci trebuie sa conceapa toate etapele de la realizarea produsului in forma lui functionala, la lansare pe piata, reclama, durata de viata, perioadele de profit de pe urma produsului respectiv.De asemenea designerul nu trebuie sa exacerbeze valoarea de folosinta sau valoarea estetica a produselor, acestea trebuind sa coexiste in deplin echilibru in asa fel incat prosul sa satisfaca optim cerintele pietei.

Designerul trebuie sa tina cont de aspectele functionale tehnicie ale produslui si de aspectele estetice si toate acestea incercand sa satisfaca pricipiul produselor realizate la o calitate maxima si un pret minim.

De aceea se pune tot mai acut problema orientarii procesului de conceptie spre respectarea factorilor de folosinta si de mediu, respectiv spre mesajul venit dinspre utilizator. Toate aceste relatii complexe intre produse, utilizatori si mediu trebuie considerate ca fiind foarte serioase, in procesul conceptie si designului industrial. Aceste relatii constituie vectori de orintare in designul produselor noi, pentru a face fata in mod competitiv concurentei.

Deosebit de important pentru designul industrial este conceptia privind folosinta produsului legata de evolutia in sensul unei mai mari procupari privind constituirea unei baze de cunostiinte in domeniul valorii de folosinta, ca o cerinta indispensabila, a celui care concepe si proiecteaza produse.

In concluzie se contureaza clar ideea ca designerul industrial este un profesionist foarte complex, care in conceptia noilor produse trebuie sa tina seama de foarte multe aspecte, nu neaparat tehnice, ci chiar aspecte legate de analiza produselor de consum. desyrel