Referate

Referate | Lucrari de licenta | Lucrari de dizertatie


Marketing-Lucrari aplicative 2

Marketing-Lucrari aplicative 2

Fragmente din Referat Marketing ” Marketing-Lucrari aplicative 2″

Lucrare aplicativa nr.5

Tema: Analiza rentabilitatii firmei

Probleme de analizat:
A) Analiza factoriala a marjei comerciale (indicator absolut al rentabilitatii unei activitati de comert)
B) Analiza rentabilitatii pe baza ratelor
C) Analiza pragului de rentabilitate (a nivelului critic al activitatii)

A) Analiza factorială a marjei comerciale (adaosul comercial) –Tabel nr. 1
Model de analiza: unde, , unde:
MC = Marja comercială
CA = cifra de afaceri;
Rmc = rata medie a marjei comerciale;
gi = structura cifrei de afaceri (vânzărilor) pe categorii de mărfuri;
Rmci = rata marjei comerciale aferentă produselor de tip “i”.
MC = Marja comercială (adaos comercial);
CA = cifra de afaceri;
Rmc = rata medie a marjei comerciale;
Gi = structura cifrei de afaceri (vânzărilor) pe categorii de mărfuri;
Rmci = rata marjei comerciale aferentă produselor de tip “i”.
Citeste tot referatul →

Marketing – Lucrari Aplicative

Marketing – Lucrari Aplicative

Fragmente din Referat Marketing ” Marketing – Lucrari Aplicative”

Lucrare aplicativa nr.3

Tema: Analiza potentialului intern al intreprinderii

Probleme de analizat:
A) Analiza potentialului uman
B) Analiza potentialului material (a resurselor materiale de natura stocurilor)

A) Analiza potentialului uman

1. Analiza dinamicii si structurii resurselor umane
Unde: S = personal cu studii superioare; M = personal cu studii medii; P = personal cu scoli profesionale

2. Analiza corelatiei dintre dinamica celor trei niveluri de masurare a productivitatii muncii (Wa, Wz,Wh). Analiza factoriala a eficientei utilizarii potentialului uman , pe baza modelului:
Wa = Nz . Wz, unde Wz = Dh/z . Wh
B) Analiza potentialului material (resurselor materiale de natura stocurilor)
Citeste tot referatul →

DESCRIEREA UNEI EXPERIENTE DE NEGOCIERE

DESCRIEREA UNEI EXPERIENTE DE NEGOCIERE

Fragmente din Referat Marketing ” DESCRIEREA UNEI EXPERIENTE DE NEGOCIERE ”

1. Introducere

Teoria negocierii aparţine domeniului sociologiei şi psihologiei sociale, mai exact segmentului care studiazã comportamentul uman în diferite situaţii sociale şi modul în care oamenii vor sã aparã în faţa semenilor lor. În viaţa sã socialã, fiecare individ se prezintã pe sine şi activitatea sã, cautã sã orienteze şi chiar sã controleze impresiile semenilor sãi, joacã un rol şi are un statut, foloseşte o serie de tehnici pentru a obţine succese raportate la motivaţiile sale. Cu toate acestea, contrar intenţiilor pe care le are, pe parcursul contactelor sale sociale individul va fi analizat de colectivitate, care va trage unele concluzii în funcţie de atitudinea, mentalitatea şi comportamentul emoţional al acestuia.
Deoarece oamenii sunt aceia care realizeazã negocierile şi pentru cã tot ei le apreciazã prin subiectivismul gândirii lor, considerãm cã prin negocieri trebuie sã înţelegem un proces în care toţi cei implicaţi pot fi câştigãtori. Iatã un exemplu: doi fraţi se ceartã pentru un mãr, fiecare din ei considerând cã, dacã acesta va fi împãrţit, i se cuvine o bucatã mai mare şi refuzând categoric împãrţirea lui în mod egal; pãrintele intervine şi sugereazã ca unul din fraţi sã taie mãrul în douã bucãţi cum crede el de cuviinţã, urmând ca fratele sãu sã-şi aleagã primul bucata; propunerea este acceptatã de amândoi, fiecare considerându-se câştigãtor. Orice dorinţã care implicã satisfacţie, ca şi orice necesitate ce trebuie satisfãcutã – atâta timp cât ele nu depind exclusiv de individ – se transformã într-un „proces de negociere”, iar succesul negocierii este diferit în funcţie de comportamentul uman, de reacţiile şi conduitele individuale.
O definiţie a negocierilor sau reţete prescrise (fixe) nu pot exista atâta timp cât ele sunt instrumente la îndemâna oamenilor, iar oamenii au trãsãturi, comportamente şi abilitãţi diferite. În lipsa reţetelor universale cunoaşterea comportamentului uman devine esenţialã, alãturi de informaţiile acumulate anterior. Toţi participanţii la o negociere fac anumite presupuneri. O parte din succes va fi asigurat de corectitudinea propriilor presupuneri şi de capacitatea de a anticipa presupunerile partenerilor.
Negocierea porneşte de la faptul cã fiecare parte are nevoi şi interese directe sau indirecte pe care vrea sã şi le satisfacã. Întotdeauna când partenerii au avut în vedere în mod tacit dorinţele reciproce, negocierea s-a încheiat cu succes şi contactele au putut continua; atunci însã când nevoile unei pãrţi au fost ignorate şi negocierea a reprezentat un simplu joc cu învingãtor şi învins, rezultatele acesteia – în special cele de negociere şi satisfacerea nevoilor – îmbracã forma unor tranzacţii care de regulã trebuie sã fie reciproc avantajoase. Negocierea este o tranzacţie ale cãrei condiţii nu au fost fixate. Dacã, spre exemplu, preţul este fix şi nu poate fi modificat, cum este cazul vânzãrilor în magazine, vânzãtorul şi cumpãrãtorul nu vor avea de negociat. În acest caz cumpãrãtorul este acela care hotãrãşte dacã va cumpãra la preţul oferit sau va merge sã cumpere din altã parte, de la alt magazin.
Negocierea este un proces de comunicare structurat, prin care părţile rezolvă diferenţele şi conflictele care există între ele, încercând să găsească soluţii acceptate de toţi cei implicaţi! Negocierea este o cale de a rezolva conflictele şi diferenţele, printr-o comunicare directă

În zilele noastre, negocierea pare să devină mult mai prezentă şi mai importantă în vieţile noastre şi asta se întâmplă deoarece trăim într-o societate democratică, suntem liberi să ne exprimăm ideile şi punctele de vedere diferite, iar creativitatea şi competiţia sunt încurajate. Şi, de fapt, societatea de azi are multe situaţii conflictuale:
- avem conflicte moştenite de la regimul trecut,
- avem conflicte create de procesul de tranziţie şi de rezistenţa la schimbare şi
conflicte care, în mod normal, apar în toate societăţile democratice
Poate noi nu suntem constienti de ea, dar negociem aproape in fiecare zi! Aceasta se poate intampla la serviciu cand stabiliti cu seful dumneavoastra ca puteti sa plecati mai devreme vinerea daca lucrati de doua ori mai mult a doua zi, acasa cand stabiliti cu partenerul dumneavoastra ca va veti uita la acel film romantic seara la cinema, daca data viitoare va uitati la un film horror, sau in timpul liber ca si client cand hotarati sa cumparati un nou PC daca magazinul lanseaza unul la reducere.

3, Descrierea proceselor,etapelor

Un proces de negociere are trei faze:

1. prenegocierea – care include pregatirea negocierii. În afara de aceasta activitate,
prenegocierea poate cuprinde, în functie de domeniu si circumstante, alte
componente cum sunt: (i) activitatea precontractuala (în negocierea comerciala),
(ii) actiuni preliminare necesare pentru ca partile sa accepte angajarea în tratative
(mai ales în negocierea internationala si cea sociala), (iii) o negociere pregatitoare
a întâlnirii partilor, în cazul unor tratative de mare amploare, în special în
negocierea internationala (ex.: definitivarea ordinii de zi, a partilor care vor lua
parte la tratative, a unor aspecte procedurale etc. pentru o conferinta internationala
de pace).
In cazul meu prenegocierea a constat intr-o scurta convorbire telefonica prin care am stabilit detaliile intalnirii ;
2. negocierea propriu-zisa, care se refera la întâlnirea partilor si la discutiile pe care
le poarta, pâna la încheierea acordului. Negocierea propriuzisa a constat in intalnirea efectiva cu vanzatorul,discutiila purtata cu acesta in legatura cu telefonul mobil,anumite detalii ulterioare,etc;
3. post-negocierea – care vizeaza aspecte legate de pregatirea implementarii si
implementarea acordului.In ceea ce m-a privit post-negocierea a coincis cu unele detalii privind modul viitor de utilizare a telefonului;

Etapele negocierii

Începerea negocierii acopera primele momente ale întâlnirii partenerilor, de
“spargerea ghetii”. Preocuparile principale vizeaza forma interactiunii: crearea
climatului adecvat (de preferinta de întelegere) si clarificarea aspectelor procedurale.
Durata si semnificatia fazei depinde de stilul abordat de parteneri. Orientarea
conflictuala a negociatorului îl va face sa actioneze pentru a-si impune punctul de
vedere de la început;
Intalnirea a avut loc in fata domiciliului vanzatorului,salutul a fost unul prietenesc.
Pot spune ca e existat tendinta de a aduce in discutie prea devreme aspectele de continut, dupa care a urmat examinarea telefonului timp in care incercam sa fiu atent si la ceea ce spune vanzatorul.Dupa finalizarea examinarii am trecut la negocierea propriuzisa.
Explorarea si ajustarea pozitiilor include activitati de clarificare a problemelor si subiectelor negociate. Desfasurarea etapei exploratorii este puternic influentata de strategiile comportamentale ale partenerilor. Dialogul fazei exploratorii este condus astfel încât sa permita obtinerea de la partener a cât mai multor informatii despre nevoile si interesele sale. Nu este suficient sa se afle ofertele sau cererile partenerului: esential este sa se descopere de ce exprima acele dorinte sau acele pozitii.
Pretul din anunt era afisat ca fiind negociabil asa ca am fost primul care a inceput sa negocieze, intreband cat de negociabil este,care ar fi ulltimul pret, i-am explicat ca o sa ofer euro nu lei cum ceruse la momentul intalnirii pentru ca in anunt pretul era afisat in euro.Alt motiv pentru care doream sa achit in euro era faptul ca foloseam numere mult mai mici in comparativ cu lei.Am adaugat la toate acestea faptul ca nu beneficiam de un certificat de garantie ceea ce presupunea un risc in plus pentru mine ,explicandu-i in acelsi timp ca nu este singurul vanzator de pe site-ul respectiv.El a argumentat ca pretul cerut era totusi destul de mic comparativ cu cel din magazine.Dupa 10 minute de discutii si negocieri am obtinut un ‘discount de 50 euro’.
Încheierea negocierii este etapa ofertelor finale care conduc la realizarea
întelegerii pentru toate elementele aflate în discutie .Odata stabilit pretul de achizitionare al telefonului,s-a trecut la efectuarea platii, strangerea de mana,urari de bine,fiecare fiind multumit de obiectivele atinse.
5. Tactici ne negociere

Tacticile de negociere reprezinta procedee de actiune care sunt utilizate în anumite situatii specifice, cu scopul de influentare a partenerilor. Numarul acestora este extrem de mare.
Tactica utillizata de mine a fost tactica de negociere cooperanta. Specificul tacticilor cooperante este dat de necesitatea existentei unui climat de întelegere si colaborare dintre parteneri. Din acest motiv, o mare parte dintre acestea vizeaza asigurarea unei calitati superioare a relatiei interpersonale, ca o cale de netezire a caii spre realizarea acordului. În acest sens:
- Crearea unui climat optim de negociere-limbaj adecvat,comportament relaxat;
- Asigurarea conditiilor propice pentru negociere-inexistenta tensiunii,gesturi calme;
- Asigurarea reciprocitatii-respectul si ascultarea reciproca sunt foarte importante;
- Manifestarea tolerantei-a fi tolerant nu inseamna sa pierzi;
- Dezvaluirea completa

6. Concluzii

Dupa cum am spus negocierea exista oricand in viata de zi cu zi. Negocierea este o aptitudine pe care trebuie sa o perfectionam si o idee care, pentru multi dintre noi, este destul de necunoscuta si inspaimantatoare .
Sunt doua obiective principale pentru negocierea de suces:sa reusesti si sa iti mentii relatiile cu alti oameni.
Negocierea porneşte de la faptul cã fiecare parte are nevoi şi interese directe sau indirecte pe care vrea sã şi le satisfacã. Întotdeauna când partenerii au în vedere în mod tacit dorinţele reciproce, negocierea se încheie cu succes şi contactele pot continua; atunci însã când nevoile unei pãrţi sunt ignorate şi negocierea reprezinta un simplu joc cu învingãtor şi învins
Tehnicile si tacticile de negociere se constituie ca un bagaj suplimentar de cunostinte utile in diferite aspecte ale vietii.

Download Referat Marketing | DESCRIEREA UNEI EXPERIENTE DE NEGOCIERE

Mijloacele de transport

Mijloacele de transport

Fragmente din Referat Marketing – Mijloacele de transport -

Mijloacele de transport folosesc la transportul persoanelor şi a mărfurilor la distanţă.
Mijloacele de transport se pot se pot împărţi în trei categorii principale: terestre, navale, aeriene.
Mijloacele de transport cele mai rapide sunt cele aeriene, iar cele mai ieftine, dar şi lente, sunt cele navale.
1. Mijloacele de transport terestre sunt rutiere (pe şosele) sau feroviare (pe şine de cale ferată).
Prima revoluţie în domeniul transporturilor a reprezentat-o roata, inventată acum 5000 de ani (primele roţi erau formate din bucăţi de lemn asamblate).
Cea mai lungă autostradă din lume este Panamericana, a cărei lungime depăşeşte 24 000 km.Ea începe în Alaska (la marginea nordică a continentului american) şi continuă (cu o întrerupere la mijlocul continentului) până în Brazilia.
Cea mai mare parcare din lume se află în Canada la Edmonton, având 20 000 de locuri.
Cele mai simple şi ieftine mijloace de transport rutiere sunt bicicletele, servind transportului persoanelor pe distanţe mici, având avantajul de a se strecura uşor prin zone foarte aglomerate.
Motocicleta este o maşină “motorizată” pe două roţi. Vitezele cu care ele se deplasează sunt similare celor cu care se deplasează un automobil, având avantajul gabaritului redus. Astfel, cu motociclete rapide, poliţiştii se pot strecura prin blocajele de circulaţie la locul unor eventuale accidente, pot deschide drumul maşinilor de salvare, ori pot cere ajutor prin radio.
Automobilele sunt rapide şi confortabile, fiind destinate transportului de persoane pe distanţe medii. În funcţie de necesităţi, ele capătă forme, dimensiuni şi funcţii variate. Au apărut astfel maşinile de teren, echipate cu roţi mari. Pentru a tracta o rulotă e nevoie de un motor puternic. Maşinile sport sunt joase şi alungite, pentru a fi mai rapide. O maşină break are mai mult loc pentru bagaje. Pentru transportul particular în oraşe se folosesc taxiurile, în timp ce automobilul de oraş este mai mic, cu avantajul de a se strecur şi gara uşor.
Pentru transportul în comun de persoane în oraşe şi în afara acestora se folosesc troleibuze, autobuze, autocare (pentru călătorii lungi).
Pentru transportul rutier de mărfuri se folosesc camioanele, utilate cu remorci specializate în funcţie de tipul de marfă pe care trebuie să-l transporte. Există astfel camioane-cisternă pentru transportul de produse petroliere, gaze lichefiate, lapte ori produse chimice. Sunt remorci frigorifice, destinate în special transportului de alimente, dar şi a unor produse chimice ce necesită condiţii speciale de transport fiind uşor inflamabile. Există camioane care pot transporta lemn, utilate cu o macara proprie pentru încărcarea trunchiurilor copacilor transportaţi. Sunt şi remorci supraetajate, pe care se pot transporta autoturismele de la fabrică la punctul de vânzare. Pentru traseele foarte lungi de marfă se folosesc autotrenuri, trăgând una sau mai multe remorci.
Asemenea vehicule grele pot fi utilate special ca maşini de intervenţie: maşini de salvare sau de pompieri.
Există şi maşini construite special pentru alte destinaţii, folosite în agricultură (diverse tipuri de tractoare ori maşini agricole), sau în construcţii: macarale, buldozere, autocamioane basculante, screpere, gredere (pentru nivelarea solului), maşini de asfaltat, compactoare cu cilindri (pentru tasarea asfaltului).
În lume există acum peste 400 de milioane de maşini.
Transporturile rutiere se fac pe şosele. S-au construit milioane de km de autostrade, unele străpungând munţii prin tunele, sau fiind construite pe viaducte peste văi sau cursuri de apă, pentru a scurta traseele.

Transporturile pe şine.

Download Referat Marketing | Mijloacele de transport

MANAGEMENTUL CALITATII

MANAGEMENTUL CALITATII

Fragmente din Referat Marketing – MANAGEMENTUL CALITATII -

Orice organizatie interactioneaza pentru un mediu ,inconjurator , iar calitatea este reprezentata de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unei entitati care ii confera acesteia aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate si implicite pentru a satisface cerinte.
Principali factori care evidentiaza competitivitatea sunt evidentiati prin utilizarea capacitati de adaptare la cerintele pietei , exigentele clientilor , satisfacind cerintele consumatorilor printr-o structura sortimentala si specificatiile cerute produselor in cazul unor piete libere si a liberei concurente fiind cerinta fundamentala pentru succesul unei organizatii .
Competitivitatea unei organizatii sunt calitatea produsului,prin planificarea calitatii care duce la dezvoltarea de produse si procese care satisfac cerintele clientilor ,tinerea sub control a calitatii omologate in decursul unei fabricatii de serie .
Inbunatatirea calitatii produselor sunt influientate de factorii economici in contextul desfasurarii activitatii de realizarea unui produs au o influienta decisiva asupra constituiri si functionari a acestuia .Factorii economici pot fi considerati adevarate pirghii prin intermediul unei politici ale contextului macroeconomic prin ;
- politica fortei de munca
- politica gestionarii capitalului
- politica gestionari bunurilor economice
O organizatie de stat sau privata producatoare de bunuri sau prestatoare de servicii ,poate fi competitiva numai daca produce ,vinde sau cistiga in urma actului de vinzare , intimpinind o varietate de factori care perturba sau inpiedica activitatea ,incuzind in conditiile de piata , natura produsului , imaginea creata prin reclama etc. Calitatea produsului este factor major care apare in toate aceste conditii . Managerii organizatiilor se confrunta astazi cu o problematica critica -profitabilitatea care poate fi obtinuta prin productivitate , costuri reduse de productie si calitatea serviciilor si a bunurilor oferite .
Dintre acesti determinati ai profitabilitatii ,calitatea este factorul cel mai important in succesul pe termen lung al oricarei organizatii prin mentinerea performantei in vederea inbunatatirii competitivitatii in conditiile concurentei ale economiei de piata si ale mondializarii schimburilor .
Conceptul de calitate este mentinerea proceselor si modul de ambalre si de livrare al produselor prin dimensionarea in raport cu toate aceste aspecte prin diferntierea calitatii proiectata o calitate fabricata si ocalitate livrata acesta ducind la definirea ei fara a se sjunge la un punct de vedere unitar . In conformitate cu ISO 8402 calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unei entitati care ii confera acesteia aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate si implicite .
Prin cerinta se intelege nevoia sau asteptarea care este declarata implicita sau obligatorie iar caracteristica este o trasatura distintiva de natura fizica , senzoriala , comportamentala , temporala sau functionala .
Preocuparile caliticienilor pentru dezvoltarea sistemelor si a tehnicilor calitatii
Dupa 1950 in contextul numeroaselor redefiniri ale conceptelor despre calitate si in conditiile relansarii economiei mondiale care incepe sa isi revina dupa cel de -al doilea razboi mondial se disting figurile celor mai distinsi caliticieni “ guru” ai calitatii dintre care amintim :
W.Edwards , Deming, Joseph M, Juran, Armand V.Feingenbaum , Pilip B. Crosby, si altii definesc calitatea si dimensiunile calitati convertindule spre sisteme globale de conducere care definesc eficacitatea si flexibilitatea actvitatii organizatiilor . Ei realizeaza ca in contextul concurential al pietelor libere organizatiile trebuie sa devina conpetitive spre realizarea calitatii cerute si asteptata de catre clienti.
Cele patru etape ale ciclului Deming au urmatoarele semnificatii , : planificare ; executia ; verificarea si actionarea
Factori interni si externi care influienteaza calitatea au astazi o preocupare mondiala in a gasi sensurile si dimensiunile calitatii produselor care sa reflecte progresele civilizatiei terestre in acest sfirsit de mileniu al 2-lea . Consensul acestor dimensiuni este realizat prin dimensiunea conceptului calitatii si necesitatea tuturor factorilor interesati .
Influienta acestor factori de mediu ai organizatiei interactioneaza permanent cu mediul inconjurator si se exprima in:
- mediul pietei de desfacere si al clientilor;
- mediul tehnologic si tehnic;
- mediul furnizorilor
- mediul concurential
- mediul juridic
- mediul economic
- mediul educational si al resurselor umane
- mediul socio- politico -cultural .
In aceste componente organizatia actioneaza factori prin care mediul inconjurator isi impune cerintele referitoare la calitatea produsului.
Dintre factorii enumerati mai sus cei de piata si clienti reprezinta totalitatea factorilor de interactiune dintri piata ,clienti si organizatie .Acestea elaboreza o reteta generala valabila cu tati factorii de piata , prin previziunea cereri pietei ,prin identificarea pe un produs ,prin studii de marcheting in vedere nevoilor rationale ale consumatorilor precum si nevoile lor emotive , existind 3 componente esentiale ale necesitati ;
-clientul are dorinte, gusturi si preferinte pentru un produs, determinind latua psihologica a cererii;
- clientul dispune de puterea de cumparare , astfel constituind aspectul economic al cererii;
- clientul dispune de vointa de cumparare astfel constituind aspectul volitional de actiune si de decizie;
Organizatia de marcheting are o functie importanta in cadrul organizatiei si piata/ clienti are loc un schimb coninu de informatii favorizind , mijlocele tehnice actuale de counicatie. Acesta functie determina un rol important in necesitatea produsului de piata , precum si in stabilirea precisa a cererii pietei pe care produsul se va desface prin ; – caracteristicele pietei
- vinzarilor
- oportunitati, prognoze si sisteme de informare
- date privind produsele
- cerinte privind liabilitatea furnizorului
- informatia de feed- bak ,de la clienti , referitoare la satisfactia utilizarii produsuluisi a deficientei acestora.
Ca factor de mediu al furnizorilor se pune un acent deosebit in relatia furnizor- client . Modelele ale unor astfel de relatii au fost puse la punct si au devenit operante intre companii importante , cum sunt:Ford , General Motor , Crysler,IBM.,Whirpool,Zanusi , Xerox si multi altii care au in vedere un parteneriat prin ;
-cooperarea in proiectarea noilor produse si tehnologii
- investitii comune in cercetare – dezvoltare
- schimbul comun de informatii privind procesele si produsele dar si asupra aspectelor strategice
- colaborarea in redistributia profitului.
Managementul calitatii are ca principii :viziune ,misiuni, politica si angajament , viziunea unei organizatii inseamna valorile credintei sale si directioneaza evolutiile in viitor , prin viziune se intelege reprezentarea a ceea ce doreste a fi o organizatie in viitor ,odata cu definirea unor sarcini masurabile li se atribuie un inteles specific managementului strategic – misiune si obiectiv.
Misiunea proiecteaza orientarea strategica prin definirea clara a afacerii organizatiei .
Referitor la cadrul conceptual al politicii organizatiei in lucrarea sa “Qualityis Free” Philip B. Crosby spunea “Daca managerii firmei nu organizeaza o politica oficiala privind calitatea atunci fiti siguri ca fiecare angajat isi va alege cite una proprie “, politica ar trebui abordata ca o parte componenta a “Filozofiei manageriala “.
In opinia lui Juran “un ansamblu de principii , masuri prevederi , indicatii , elaborate inscris de conducerea organizatiei .
Conceptul de politica a calitatii in opinia lui Juran trebuie sa adopte o politica in care sa defineasca pozitia pe care o detine pe piata prin calitate avind un rol conducator in exclusivitate, , impartit cu alte organizatii, sa se situeze la aclasi nivel cu organizatiile concurente etc.
Juran a determinat patru teorii:
- teoriia capabilitatii ,
- teoria competitivitatii
- teoriia utilizarii,
- teoria performantiei maxime ,
Un simbol in aplicarea principiilor MC, Xerox Corporation este prima mare corporatie din SUA care si-a cistigat actiunile in fata competitorilor japonezi . Xerox pune pe sema angajarii sale in filozofia managementului calitatii. Decizia companiei de a se dedica printro strategie numita Conducerea prin Calitate dind roade , Xerox a creat unstil participativ de management prin care se concentreaza pe inbunatatirea calitatii si in acelasi timp pe reducerea costurilor . A incurajat lucrul in echipa , feedback-ul cu clientii sa dezvoltat pe o concentrare a produselor pentru a tintii pietele cheie, in implicarea implicarea angajatilor promovind benchmarking competitiv .
Benchmarking –ul – reprezinta un insrument important in al managementului calitatii pornind de la “cel mai bun “ existent avind o mare satisfacere a clientului si o inbunatatire a performantei afacerii sunt fortele conducatoare in programul de calitate al pe care este constituita politica in domeniul calitatii Xerox ,- “ cailtatea este principiul de baza al afacerii Xerox”.

Download Referat Marketing | MANAGEMENTUL CALITATII