Referate

Riscul de lichiditate

Fragmente din Referat Economie ” Riscul de lichiditate ”
CUPRINS

1. Analiza lichidităţii bancare 3
2. Factorii de influenţă a riscului de lichiditate 6
2.1. Identificarea nevoilor bancare de lichiditate 6
2.2. Satisfacerea nevoilor de lichiditate bancară 8
3. Reglementarea riscului de lichiditate 11

RISCUL DE LICHIDITATE

,, Nu ţi se acordă niciodată suficient timp sau suficienţi bani.”
Corolarul lui Lerman

1. Analiza lichidităţii bancare

În sens larg, conceptul de lichiditate se referă la capacitatea activelor de a fi transformate rapid şi cu o cheltuială minimă, în monedă lichidă sub formă de numerar sau de disponibil în cont curent.
În sens mai restrâns, specializat, lichiditatea bancară reprezintă o problemă de gestiune a pasivelor şi activelor bancare care au grade diferite de lichiditate. Lichiditatea bancară exprimă capacitatea unei bănci de a-şi finanţa operaţiunile curente.
Riscul de lichiditate pentru o bancă constituie expresia însăşi a probabilităţii pierderii capacităţii de finanţare.
Citeste tot referatul →

RUJEOLA

Fragmente din Referat Medicina ” RUJEOLA”

RUJEOLA
I. PARTEA TEORETICĂ
1. Definiţie
2. Etiologie
3. Patogenia şi anatomia patologică a bolii
4. Tabloul clinic
5. Diagnosticul pozitiv şi cel diferenţial
6. Forme clinice
7. Evoluţie şi prognostic
8. Tratament
9. Epidemiologia bolii
10.Profilaxie şi combatere
II. PARTEA PRACTICĂ
1. Frecvenţa semnului Koplik
2. Distribuţia pe luni a cazurilor de rujeolă
3. Distribuţia pe medii a cazurilor de rujeolă
4. Distribuţia pe sexe a cazurilor de rujeolă
5. Prezenţa semnului Koplik
6. Concluzii
Rujeola este o boala acută infectioasă şi extrem de contagioasă, uneori severă, provocata de virusul rujeolic, caracterizată clinic prin manifestari catarale respiratorii, un enantem bucal particular, urmate de o erupţie caracteristică şi insoţită de variate complicaţii bacteriene.
Rujeola este o boala extrem de raspândită (peste 90% dintr-o populaţie nevaccinată face boala până la varsta adultă). În ţarile în curs de dezvoltare (nivel de viaţa scăzut şi igienă deficitară ), rujeola se insoţeşte de o mortalitate ridicată ( 12% sau şi mai mult ); în celelalte ţari, acest risc este mult mai redus ( mortalitate 0,02- 0,1%).
Complicaţiile pulmonare şi nervoase contribuie la gravitatea bolii prin mortalitate şi sechele. Se apreciaza că peste 1.500.000 de copii mor anual pe glob din cauza rujeolei.
Considerând marea morbiditate a rujeolei, complicaţiile şi mortalitatea, rujeola se numară, în cadrul bolilor infecţioase, printre problemele mari de sanatate publică. Prin generalizarea vaccinării antirujeolice, se speră să se obţină eradicarea bolii, în ultimii ani.
Citeste tot referatul →

Rentabilitatea si riscul plasamentelor pe piata financiara din Romania

Fragmente din Referat Economie ” Rentabilitatea si riscul plasamentelor pe piata financiara din Romania”

Cuprins:

Partea I. Rentabilitatea si riscul plasamentelor in actiuni, fonduri mutuale si euro……………..3
Cap.I. Analiza rentabilitatii si riscului actiunii S.S.I.F. Broker S.A. Cluj………………….3
1.1. Determinarea si analiza rentabilitatii actiunii S.S.I.F. Broker S.A. Cluj…………4
1.2. Determinarea riscului si estimarea rentabilitatii actiunii SSIF Broker S.A. Cluj……………………………………………………………………………………………………….5
Cap.II. Analiza rentabilitatii si riscul unitatii de fond pentru fondul mutual BCR “Dinamic”……………………………………………………………………………………………………………..8
2.1. Determinarea si analiza rentabilitatii unitatii de fond BCR “Dinamic”…………..8
2.2.Determinarea riscului si estimarea rentabilitatii unitatii de fond BCR Dinamic……………………………………………………………………………………………………..10
Cap.III. Analiza rentabilitatii si riscului cursului de schimb al euro in raport cu leul………………………………………………………………………………………………………………………………….13
3.1. Determinarea si analiza rentabilitatii cursului de schimb al euro in raport cu leul…………………………………………………………………………………………………………….14
3.2. Determinarea riscului si estimarea rentabilitatii cursului de schimb al euro in raport cu leul……………………………………………………………………………………………….15
Cap.IV. Analiza comparativa a rentabilitatii si riscului actiunii BRK, unitatii de fond BCR “Dinamic” si cursului de schimb euro in raport cu leul………………………………….18
4.1.Reprezentarea grafica a rentabilitaii si riscului urmata de interpretare…………..18
4.2.Identificarea plasamentului performant apeland la indicele Sharpe………………20
Partea a-IIa. Strategii cu optiuni pe actiunea Broker SA………………………………………………….22
Cap.I. Identificarea si interpretarea trendului pretului actiunii SSIF Broker SA …..22
Cap.II. Strategii simple cu optiuni pe actiunea SSIF Broker SA…………………………….23
2.1.Vanzarea optiunii call……………………………………………………………………………23
2.2.Cumpararea optiunii put………………………………………………………………………..25
Cap.III. Strategii implicand un tip de optiune si actiunea Broker SA…………………….27
3.1.Strategie rezultata din combinarea cresterii pretului actiunii BRK si vanzarea optiunii call………………………………………………………………………………………………..27
3.2. Strategie rezultata din combinarea cresterii pretului actiunii BRK si cumpararea optiunii put………………………………………………………………………………..29
3.3. Strategie rezultata din combinarea scaderii pretului actiunii BRK si cumpararea optiunii call…………………………………………………………………………………………………30
3.4.Strategie rezultata din combinarea scaderii pretului actiunii BRK si vanzarea optiunii put…………………………………………………………………………………………………32
Cap.IV. Strategii implicand doua sau mai multe optiuni de acelasi tip……………………34
4.1. Spreadul in crestere combinat din optiunea call…………………………………………34
4.2. Spreadul in crestere combinat din optiunea put………………………………36
4.3.Spreadul in scadere combinat din optiunea call………………………….……38
4.4. Spreadul in scadere combinat din optiunea put………………………………39
4.5. Spreadul butterfly (trei call-uri combinate sau 3 put-uri combinate)………….41
4.5.1. Spreadul butterfly combinat din 3 optiuni call…………………..….41
4.5.2. Spreadul butterfly combinat din 3 optiuni put………………………43

Partea I. Rentabilitatea si riscul plasamentelor in actiuni, fonduri mutuale si euro
Cap.I. Analiza rentabilitatii si riscului actiunii S.S.I.F. Broker S.A. Cluj
Pentru conceperea acestui capitol vom folosi Tabelul nr. 1.1. Evolutia pretului de inchidere al actiunii “Broker SA Cluj” in fiecare zi cu sedinta de bursa din luna martie 2007, tabel care este prezentat mai jos:
Tabelul nr. 1.1. Evolutia pretului de inchidere al actiunii “Broker SA Cluj” in fiecare zi cu sedinta de bursa din luna martie 2007
1.1.Determinarea si analiza rentabilitatii actiunii Broker SA Cluj pe luna martie 2007

Pentru determinarea rentabilitatii actiunii Broker SA se va utiliza urmatoarea formula:
Citeste tot referatul →

Risc de Lichiditate online zovirax

CUPRINS

1. Analiza lichidităţii bancare 3
2. Factorii de influenţă a riscului de lichiditate 6
2.1. Identificarea nevoilor bancare de lichiditate 6
2.2. Satisfacerea nevoilor de lichiditate bancară 8
3. Reglementarea riscului de lichiditate 11

MANAGEMENTUL RISCULUI DE LICHIDITATE

,, Nu ţi se acordă niciodată suficient timp sau suficienţi bani.”
Corolarul lui Lerman

1. Analiza lichidităţii bancare

În sens larg, conceptul de lichiditate se referă la capacitatea activelor de a fi transformate rapid şi cu o cheltuială minimă, în monedă lichidă sub formă de numerar sau de disponibil în cont curent.
În sens mai restrâns, specializat, lichiditatea bancară reprezintă o problemă de gestiune a pasivelor şi activelor bancare care au grade diferite de lichiditate. Lichiditatea bancară exprimă capacitatea unei bănci de a-şi finanţa operaţiunile curente.
Riscul de lichiditate pentru o bancă constituie expresia însăşi a probabilităţii pierderii capacităţii de finanţare.
În scopul menţinerii credibilităţii faţă de clienţi şi comunitatea financiară, băncile trebuie să probeze în permanenţă un grad corespunzător de lichiditate. Pentru a răspunde obiectivului de lichiditate, gestionarea intrărilor şi a ieşirilor de fonduri trebuie realizată în aşa fel încât să existe în permanenţă suficiente lichidităţi la nivelul instituţiei bancare.
Riscul lipsei de lichidităţi se manifestă în urma necorelării scadenţelor dintre posturile de activ şi cele de pasiv. În practică se manifestă fenomenul prelungirii scadenţelor la active şi al reducerii scadenţelor la pasive. Dacă creditele şi dobânzile nu sunt rambursate conform planului, banca se confruntă cu nevoi de lichiditate pe termen scurt care trebuie finanţate. Efectele sunt similare şi când clienţii retrag sume importante din depozitele constituite la bancă.
Exigibilitatea pasivelor arată capacitatea obligaţiilor de a deveni scadente la plată. Riscul de lichiditate are mai multe accepţiuni:
1. reprezintă riscul unei bănci ca veniturile şi capitalul său să fie afectate, datorită
incapacităţii de a-şi onora la termen obligaţiile, fără a se confrunta cu pierderi inacceptabile (conform U.S. Office of the Comptroller of the Currency).
2. riscul de lichiditate include:
a. incapacitatea băncii de a-şi finanţa portofoliul de active pe maturităţile şi la ratele de dobândă corespunzătoare;
b. incapacitatea băncii de a lichida poziţia la momentul oportun şi la un preţ rezonabil (conform J. P. Morgan Chase, Annual Report 2000).
3. riscul de lichiditate decurge din necorelarea maturităţilor dintre fluxurile de încasări şi cele de plăţi (conform Merill Lynch, Annual Report 2000).
4. riscul de lichiditate decurge din necorelarea scadenţelor cash-flow-urilor unui grup de active, pasive şi instrumente extrabilanţiere (conform Cooperative Bank).
5. riscul de lichiditate constă în pierderile potenţiale de profit şi/sau capital ca urmare a eşuării în respectarea obligaţiilor asumate şi derivă din insuficienţa rezervelor comparativ cu nevoile de fonduri.

O lichiditate adecvată fiecărei bănci din sistem este extrem de importantă şi din perspectiva minimizării riscului sistemic, datorită riscului de contaminare prin sistemul de plăţi interbancar.
Nici unul dintre activele din poziţia monetară a unei bănci nu aduce băncii venituri, cu excepţia rezervelor minime obligatorii de la
banca centrală, la care se poate bonifica dobânda nominală.
Rezerva la banca centrală trebuie gestionată zilnic pentru a se situa la nivelul obligatoriu impus de norme. Banca trebuie să nu depăşească acest plafon datorită costului de oportunitate: chiar dacă se bonifică, dobânda practicată de băncile centrale pentru excedentul de rezerve este sub nivelul dobânzii de pe piaţa interbancară sau al ratei medii a dobânzii pentru activele bancare.
Dacă valoarea disponibilului băncii la sfârşitul zilei în contul curent la banca centrală este sub plafon, atunci deficitul este completat scriptic de un împrumut de la banca centrală în condiţii extrem de dure, echivalent practic cu o penalizare aplicată băncii respective.
Rezervele minime obligatorii
Din punct de vedere cantitativ rezervele bancare minime sunt determinate de normele autorităţii bancare şi de structura depozitelor bancare. Ele sunt stabilite procentual pentru fiecare tip de depozit bancar. În aceste condiţii, rezervele minime obligatorii se calculează ca:
Ri = Σ ri * di, unde:
i= 1
i – tipul de depozit bancar;
Ri – rezerva minimă obligatorie corespunzătoare depozitelor bancare de tip i la momentul t;
ri – rata minimă obligatorie a rezervelor la tipul i de depozite bancare;
di – mărimea absolută a depozitelor de tip i la momentul t-1.

Rezervele bancare minime fac parte dintre obligaţiile pe care o instituţie financiară trebuie să le respecte pentru a funcţiona ca o bancă. Aceste rezerve reprezintă pentru banca centrală un instrument de politică monetară pentru controlul masei monetare.
Rezervele minime nu sunt active lichide deşi sunt incluse în poziţia monetară, neputând fi folosite pentru a acoperi o creştere a cererii de credite sau o retragere de depozite. Din punctul de vedere al capacităţii lor de finanţare a operaţiunilor bancare curente, rezervele minime sunt tot atât de puţin lichide ca şi imobilele din bilanţul băncii.
Cererile aleatoare de credite sau fluctuaţiile depozitelor bancare pot impune fie cumpărarea de fonduri de pe piaţă la preţuri peste nivelul optim (dacă este nevoie de fonduri imediat), fie plasarea la rentabilităţi suboptimale (dacă există rezerve excedentare de plasat imediat).
Principala cauză de incertitudine este volatilitatea depozitelor bancare, care exprimă durata în timp a depozitelor şi este dată de încrederea deponenţilor în stabilitatea pieţei. În acest caz, expunerea potenţială la risc este egală cu produsul dintre valoarea acestor depozite şi volatilitatea lor. Expunerea la risc poate fi foarte mare, lichidarea bruscă a unor depozite importante ca valoare falimentând banca.
Protecţia faţă de riscul de lichiditate se poate realiza în primul rând printr-o planificare şi o actualizare riguroase. Clienţii mari pot fi rugaţi să anunţe intenţia efectuării unor operaţiuni de încasări sau plăţi de valoare mare.
Clienţii sunt totuşi reticenţi chiar în condiţiile unor pedepse severe pentru divulgarea unor informaţii de serviciu de către salariaţi (insider trading regulations), considerând că o operaţiune bancară este mai bine păstrată secretă când despre derularea ei sunt informaţi cât mai puţini.
În acest sens, trebuie monitorizate zilnic operaţiunile de mare valoare: certificate de depozit ajunse la scadenţă, titluri de valoare scadente, rate scadente la împrumuturi mari sau angajări semnificative de linii de credit, dar şi sursele de fonduri disponibile imediat.
2. Factorii de influenţă a riscului de lichiditate

Identificarea nevoilor bancare de lichiditate

Fie că se estimează pe termen scurt sau lung sau în mod ciclic, nevoile de lichiditate reprezintă obligaţii imediate cărora banca trebuie să le facă faţă cu promptitudine pentru a fi în continuare recunoscută în sistemul bancar ca intermediar financiar.
a. Nevoile de lichiditate pe termen scurt se datorează unor factori, ca: sezonieri, operaţiunile marilor clienţi, volatilitatea depozitelor şi a creditelor.

Downloadeaza Referat Economie | Risc de Lichiditate -referat Word
Downloadeaza Referat Economie | Risc de Lichiditate -referat PowerPoint buy Jamey Aebersold Vol 24 – Major and Minor (cd1) mp3