Sterilizarea este procedeul prin care sint indepartate sau distruse toate microorganismele vii de pe suprafata si din interiorul unor obiecte.
Dezinfectia = distrugerea unor grupe de microorganisme, mai ales patogene prin metode chimice.
Asepsia este ansamblul masurilor luate prin care se previne contaminarea unor materiale si organisme, in primul rind omul, cu microorganisme. Metodele fizice
1. Sterilizarea prin caldura ( uscata sau umeda )
Caldura uscata:
Incalzirea la incandescenta
Flambarea
Sterilizarea cu aer supraincalzit ( cuptorul Pasteur = Poupinel)
Caldura umeda:
- fierberea
- pasteurizarea
- tindalizarea
- sterilizarea prin vapori sub presiune
( autoclavare ) Sterilizarea cu aer supraincalzit
Se face in cuptorul Pasteur (sau Poupinel)
Sterilizarea se face la 180°C timp de o ora, determinind carbonizarea microorganismelor, forme vegetative sau spori. Temperatura de 180°C este necesara deoarece caldura uscata are o putere redusa de patrundere.
Se aplica pt. obiecte din sticla si portelan (nu obiectelor cu parti metalice, a celor din cauciuc, lichide)
Controlul sterilizarii se urmareste prin controlul temperaturii din interior, dar si prin culoarea hirtiei sau a dopurilor din vata care trebuie sa fie galbuie. Citeste tot referatul →
Fragmente din Referat Economie ” Belgia şi Olanda ”
În 1830, Belgia a devenit stat independent, iar în timpul celor două Războaie Mondiale a fost ocupată de Germania. În ultima jumătate de secol a prosperat ca ţară modernă cu o tehnologie modernă, fiind membru NATO şi al UE.
Steagul Belgiei a fost recunoscut oficial în 1831, ceea ce semnifică recunoaşterea Belgiei ca stat independent. Aşezarea verticală a culorilor este preluată de la steagul Franţei.
Detalii legate de ţară
Belgia este o ţară industrializată, puţin mai mare decât US Statele Maryland. Brussels, capitala ţării este unul din oraşele lumii recunoscut prin arhitectura să, modă şi mâncare. Citeste tot referatul →
Modalitati si cai de trezire a corpului
Modalitati si cai de trezire a corpului
Seductie, farmec personal, apreciere de sine, aprecierea celorlalti, vitalitate, toate acestea au un numitor comun: perceperea corpului nostru ca un intreg.
“… o conditie senzoriala asiatica ar putea insemna experienta difuza pe care oamenii o au despre propriul lor corp, si care difera de la rasa la rasa.
Stiu, bunaoara, ca un oriental isi simte altfel corpul decat noi, europenii.
Atingand piciorul sau umarul unui asiatic, el are aceeasi senzatie de siluire pe care o avem noi daca cineva ne-ar atinge ochii sau buzele cu dosul palmei.In ceea ce priveste “simtirea corpului mai jos de diafragma”, expresia s-ar referi la incapacitatea occidentalilor de a avea o experienta totala a trupului lor.Intr-adevar, foarte putini dintre noi se pot lauda ca isi simt trupul ca un intreg. Citeste tot referatul →
Fragmente din Referat Economie ” MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL ”
MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL
Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncţionalităţi care apar în munca de birou. Din această cauză a apărut necesitatea organizării ergonomice a muncii în birouri.
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor condiţii de tensiune psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională sau materială. De obicei individul îşi revine când situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot rămâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de stres*.
Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a funcţiilor sale. Ea reprezintă un fenomen fiziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente în activitatea umană.
În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată de o perioadă de odihnă sau de somn, organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor sale. Ea nu este o boală, dar poate avea consecinţe temporare asupra organismului precum slăbirea atenţiei faţă de munca îndeplinită şi faţă de mediu.
Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:
ˇ Oboseala musculară (dinamică şi statică) – determinată de efortul muscular şi de contractarea musculară fixă.
ˇ Oboseala neurosenzorială – cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi).
ˇ Oboseala psihică – determinată de factori de natură psihică.
Cauze ale sunt:
ˇ intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
ˇ factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
ˇ factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
ˇ monotonia sau rutina muncii;
ˇ boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
ˇ scăderea atenţiei;
ˇ încetinirea şi inhibarea percepţiei;
ˇ inhibarea capacităţii de gândire;
ˇ scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
În birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales persoanele care lucrează cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca în birouri şi secretariate este lipsită de stres sau cu stres redus, însă lucrurile nu stau deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină oboseală sau chiar epuizare.. Cauzele ar consta în lipsa de spaţiu şi de intimitate a locului de muncă, precum şi în dificultatea sarcinilor de serviciu. Citeste tot referatul →
RUJEOLA
I. PARTEA TEORETICĂ
1. Definiţie
2. Etiologie
3. Patogenia şi anatomia patologică a bolii
4. Tabloul clinic
5. Diagnosticul pozitiv şi cel diferenţial
6. Forme clinice
7. Evoluţie şi prognostic
8. Tratament
9. Epidemiologia bolii
10.Profilaxie şi combatere
II. PARTEA PRACTICĂ
1. Frecvenţa semnului Koplik
2. Distribuţia pe luni a cazurilor de rujeolă
3. Distribuţia pe medii a cazurilor de rujeolă
4. Distribuţia pe sexe a cazurilor de rujeolă
5. Prezenţa semnului Koplik
6. Concluzii
Rujeola este o boala acută infectioasă şi extrem de contagioasă, uneori severă, provocata de virusul rujeolic, caracterizată clinic prin manifestari catarale respiratorii, un enantem bucal particular, urmate de o erupţie caracteristică şi insoţită de variate complicaţii bacteriene.
Rujeola este o boala extrem de raspândită (peste 90% dintr-o populaţie nevaccinată face boala până la varsta adultă). În ţarile în curs de dezvoltare (nivel de viaţa scăzut şi igienă deficitară ), rujeola se insoţeşte de o mortalitate ridicată ( 12% sau şi mai mult ); în celelalte ţari, acest risc este mult mai redus ( mortalitate 0,02- 0,1%).
Complicaţiile pulmonare şi nervoase contribuie la gravitatea bolii prin mortalitate şi sechele. Se apreciaza că peste 1.500.000 de copii mor anual pe glob din cauza rujeolei.
Considerând marea morbiditate a rujeolei, complicaţiile şi mortalitatea, rujeola se numară, în cadrul bolilor infecţioase, printre problemele mari de sanatate publică. Prin generalizarea vaccinării antirujeolice, se speră să se obţină eradicarea bolii, în ultimii ani. Citeste tot referatul →
Referate.